Pentru orice trebuie făcut ai nevoie de știință. Vrei să faci ceva, atunci sigur trebuie să-ți iei informații ca să reușești. Altfel, dai chix. În absolut toate lucrurile. Mici sau mari, mărunte sau gigantice.
Ca să conduci sau să dirijezi națiuni ai nevoie, așa cum am spus, de știința de a conduce. Nu se învață neapărat la școală. Ține mai ales de abilitățile personale dar și de educație. Mulțimile se conduc mult mai ușor decât indivizii separat. Așa a fost de când e lumea. O turmă de oi se conduce ușor atunci când cele din față sunt bine dirijate. Uneori, o oaie ieșită din turmă dă mai multă bătaie de cap păstorului decât întreaga turmă. Și asta nu atât pentru că s-ar pierde economic ci, mult mai important, pentru că ea ar da un exemplu negativ celorlalte. Care, văzând-o, ar putea să facă la fel. Exact așa se întâmplă și cu unele națiuni sau popoare mai puțin educate.
Cu mulți ani în urmă, oamenii au înțeles faptul că interesele lor nu coincid întotdeauna. Chiar la nivel de trib, la începuturile umanității. Apoi, înfăptuindu-se națiunile, au început să apară și pretențiile unora sau altora. Pretenții care nu totdeauna au fost argumentate natural. Apoi, timp de cca. 6 mii de ani ei (oamenii) au încercat să-și rezolve pretențiile în majoritatea lor prin forță. De cele mai multe ori istoria ne arată că războaiele s-au purtat din cauze ce ar fi putut fi evitate foarte ușor. Singurul obstacol în calea păcii s-a dovedit a fi lipsa de voință. Urmată de încrâncenare. La finalul oricărei lupte se putea constata că rezultatul putea fi obținut fără pierderi de vieți omenești și cu foarte puține costuri. De cele mai multe ori, nimeni nu câștiga nimic de pe urma luptelor. Sigur că imperiile s-au creat în urma războaielor de cucerire dar și acestea (imperiile) au avut limita lor de timp. Nu a existat nici un imperiu care să transceadă toate timpurile. Concluzia este că, din acest punct de vedere numai, toate s-au purtat degeaba.
Pe de altă parte nu știm cum ar fi arătat împărțirea lumii în secolul XXI fără aceste războaie. Putem presupune însă că resursele planetei demult s-ar fi epuizat dacă oamenii nu se căsăpeau între ei de-a lungul vremii. Avem acum, ca urmare a ultimelor două războaie mondiale, o organizație creată tocmai pentru a veni în întâmpoinarea unor diferende între state și, în același timp, să funcționeze în vederea creerii unui climat de bună înțelegere și de prezervare a resurselor naturale. Intențiilor foarte corecte ale începutului li s-au opus pe parcurs alte percepții, contrare celor inițiale, astfel că după exact una sută de ani, arbitrajul a fost înlocuit cu decizia arbitrară. Considerând, pe bună dreptate, că în mare parte condițiile societății s-au schimbat și, ca atare, noi nu mai avem aceleași nevoi, mai marii lumii adunați în agenții ale ONU au decis că de la ei omenirea trebuie să ia lumina. Și, la exact una sută de ani, au declarat că pe întreaga planetă să se dea drumul la MASCARADĂ sau, în termenii dex-lui, pandemie. Ceea ce în normele lor înseamnă unele chestiuni. Nu știm exact cine sunt cei din spatele acestei decizii dar știm cine sunt cei care le-au asumat. De obicei, cei cu interesele reale nu stau în față niciodată. Din cauza asta, ei au oameni dispuși să asculte indiferent de ceea ce gândesc ei cu adevărat. Acești oameni nu sunt aduși brusc și dintr-o dată în astfel de funcții. Ei sunt căutați prin lume, apoi se editează un profil unic, și în final votați corespunzător de alții asemenea lor. Încet și sigur s-a format o societate limitată ca număr, dintr-o diversitate, care să asigure principiile după care cei nevăzuți să guverneze întreaga planetă. Și așa se închide cercul înfăptuit de ei. Noi, restul, suntem spectatori la propriul nostru destin. Chiar dacă uneori avem impresia că suntem stăpâni pe el.
De ce spun mascaradă? Pentru că acum, după mai mult de un an, dispunem de date reale care ne dau exact dimensiunea a ceea ce am trăit și încă mai trăim. Toate acestea nu aduc argumente pentru o pandemie, ci mai degrabă discutăm despre o mascaradă pusă în scenă zgomotos pentru a se asigura liniștea creerii altei etape de distrugere a ființei umane. Probabil a celei finale. Care nu va fi o mascaradă.
Lasă un comentariu