Pe parcursul ultimilor ani, arheologi de la Complexul Muzeal Arad, Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca al Academiei Române și Universitatea Goethe din Frankfurt au desfășurat o serie de cercetări menite să aducă la lumină misterul fortificației de la Sântana – Cetatea Veche.
„Cercetările arheologice au elucidat în primul rând vechimea acestui important sit arheologic. Cele patru sisteme de fortificare de la Sântana – Cetatea Veche ce închid peste 130 de hectare au început să fie construite pe parcursul secolului al 15-lea î.Hr., cu aproape 3500 de ani în urmă.
Măsurătorile geofizice întreprinse ne arată că în interiorul acestor fortificații au avut loc activități cotidiene care reflectă dinamica unei așezări prospere. Au fost identificate numeroase clădiri de dimensiuni variate, ridicate pe structură de lemn și lut.
Fortificația de la Sântana se remarcă față de siturile contemporane nu numai prin aceste clădiri de mari dimensiuni, cât și prin spectaculoasele artefacte descoperite de-a lungul vremii. Printre acestea amintim mărgele din sticlă albastră și verde, cu o posibilă origine est-mediteraneeană, sutele de unelte, arme și podoabe confecționate din bronz, dar și inventarul funerar al unui mormânt compus din podoabe de aur. Toate aceste dovezi ne îndreptățesc spre a considera fortificația de la Sântana ca fiind unul dintre centrele cele mai importante ale epocii bronzului european.
După mai bine de 200 de ani de existență înfloritoare, pe parcursul secolului al 13-lea î.Hr., fortificația este asediată și în cele din urmă distrusă. Urmele acestei impresionante bătălii a epocii bronzului sunt vizibile în săpăturile arheologice întreprinse. Dovada sfârșitului violent al fortificației sunt numeroasele arme identificate în jurul sistemelor de fortificare (proiectile de praștie din lut, vârfuri de săgeți și lănci din bronz), ori rămășițele umane cu urme de traume fizice descoperite în șanțurile de apărare și sub palisadele arse. Având în vedere faptul că toate clădirile și sistemele de apărare săpate de noi au fost arse, putem presupune că întreaga fortificație de la Sântana a fost distrusă de un incendiu devastator.
Săpăturile din ultimii cinci ani s-au concentrat cu precădere asupra dezvelirii impresionantelor fortificații, vizibile pe teren și în zilele noastre. O parte a eforturilor noastre s-a concentrat și asupra investigării celei mai mari clădiri din epoca bronzului european. De fapt avem de-a face cu patru clădiri suprapuse, construite în același loc, pe parcursul a 200 de ani. Cea mai mare clădire, care este și cea mai nouă, are o suprafață de aproximativ 1700 m2 .
Pe parcursul anului 2021 echipa de cercetare arheologică a dezvelit o parte din cea mai veche clădire. Aceasta delimitează un spațiu interior de aproximativ 350 m2 , pereții fiind ridicați pe o structură de lemn și lut. În interiorul clădirii au fost descoperite numeroase artefacte și alte dovezi ale unei utilizări intense. Mai mult, una dintre podele de lut a fost decorată printr-un frumos ornament geometric.
Descoperirile arheologice efectuate până în prezent la Sântana-Cetatea Veche oferă o nouă perspectivă asupra realităților politice și socio-economice ale epocii bronzului din această parte a Europei”, precizează dr. Victor Sava, arheolog-expert.
La săpăturile arheologice din 2021 au participat: dr. habil. Florin Gogâltan, dr. Victor Sava, prof. dr. Rüdiger Krause, MA Ioan Cristian Cireap, Daniel Preda, MA Norbert Kapcsos, MA Sorin Felea, Andrei Mărincean, Vlad Murgu, Ingo Reiss, Kirsten Scheinberger, Miruna Oana, Alexandra Stache, Marinel Gorgan și Alexandru Micu.
Mai multe detalii în filmul de prezentare Săpătura arheologică de la Sântana – Cetatea Veche, 2021:
Imagine și montaj: Nelu Scripciuc
Lasă un comentariu