Europarlamentarii români vor vota mâine cu privire la mandatul Parlamentului European în ceea ce privește Directiva drepturilor de autor pe piața unică digitală. Asociaţia Pro Consumatori, membră a Biroului European al Uniunilor de Consumatori, solicită să fie respins mandatul de negociere adoptat în cadrul Comisiei pentru afaceri juridice (JURI), iar amendamentul să fie modificat în plen.
Cei de la APC susțin că una dintre cele mai importante valori adăugate ale Internetului este că permite consumatorilor să-și exercite creativitatea și libertatea de exprimare. De exemplu, consumatorilor le place să remixeze muzică, să creeze clipuri video cu melodii în fundal şi să le împărtășească cu prietenii și familiile lor pe mediile de socializare. Din păcate, raportul JURI limitează această libertate de exprimare a consumatorilor și impune restricții stricte cu privire la capacitatea lor de a crea și a distribui conținut online. În stadiul actual, raportul JURI va forța platformele online să împiedice în mod automat ca multe dintre aceste creații zilnice și legitime ale consumatorilor să fie încărcate pe net, el producând un grad inacceptabil de incertitudine juridică pentru consumatorii europeni. Spre deosebire de raportul JURI, opiniile IMCO (în calitate de comitet asociat la articolul 13) și LIBE creează un cadru legal echilibrat privind drepturile de autor, în care creativitatea consumatorilor este încurajată, iar respectarea drepturilor fundamentale este asigurată, ajutând în același timp titularii de drepturi de autor să fie remunerați în mod echitabil. Aceasta ar trebui să fie poziția finală a Parlamentului European în momentul în care intră în negocieri cu Consiliul, spun cei de la APC.
Din aceste motive, Asociaţia Pro Consumatori solicită europarlamentarilor români să respingă mandatul JURI și să redeschidă raportul de amendamente, astfel încât consumatorii să poată fi protejaţi în mod adecvat. Reforma drepturilor de autor trebuie să aducă beneficii nu numai creatorilor și titularilor de drepturi, ci și consumatorilor care generează dezvoltarea sectorului cultural în Europa.
„În încercarea de a evita încălcarea drepturilor de autor, propunerea de modificare a Directivei drepturilor de autor include măsuri care vor încălca dreptul utilizatorilor de Internet la libertatea de exprimare și dreptul la viața privată. Dacă comisia JURI a Parlamentului European nu va modifica articolul 13 din propunerile la directiva privind drepturile de autor, pentru consumatorii europeni care utilizează Internetul, conținutul pe care îl putem accesa și modul în care îl distribuim pe internet se vor schimba în mod drastic: legea va obliga serviciile precum Facebook, YouTube, Twitter etc și să monitorizeze activitatea utilizatorilor și să folosească filtre pentru a evita încălcarea drepturilor de autor. Dar această măsură se prefigurează a fi disproporționată și ne va afecta libertatea de exprimare. Drepturile consumatorilor europeni de a utiliza internetul vor fi compromise de o legislație concepută deficitar. Articolul 13 din propuneri ar duce la blocarea conținutului propriu, creat în mod legal de către o persoană. De exemplu, dacă se creează un videoclip de la un eveniment privat, dar muzica protejată prin drepturi de autor se aude în fundal, mai târziu, dacă dorim să încărcăm videoclipul pe YouTube, un bot va bloca publicarea deoarece va considera că dorim să încărcăm muzică protejată de drepturi de autor”, declară Calu Monica, jurist expert Asociația Pro Consumatori.
În mod similar, Articolul 13 din propuneri ar duce la blocarea conținutului legitim, cum ar fi satira sau fragmente scurte, distribuite chiar și în afara Uniunii Europene. Astfel, dacă cineva dorește să posteze un videoclip despre un protest politic în desfășurare și dacă acest protest include, în mod întâmplător, și materiale care conțin drepturi de autor, cum ar fi muzică sau clipuri video în fundal, acest conținut va fi blocat de filtre.
„O altă secțiune a propunerii, articolul 11, este discutabilă ca efecte asupra consumatorilor. Aceasta precizează că, oricine utilizează fragmente de conținut jurnalistic online trebuie să obțină mai întâi o licență de la editor. Acest nou drept pentru editori se va aplica timp de 20 de ani de la publicare.Dar nu este clar ce se întâmplă cu simpli consumatori, utilizatori ai rețelelor sociale, atunci când funcția de previzualizare automată a linkurilor, generată de rețelele sociale atunci când utilizatorii distribuie aceste linkuri (afișând titlul articolului, o miniature și un fragment scurt) ar necesita o licență. Totodată, neclaritatea provine și din faptul că nu se știe ce se întâmplă dacă, atunci când distribuie link-urile respective, consumatorii analizează conținutul acestora, împărtășindu-și propriile opinii cu privire la știrile/conținutul în cauză. Mai sunt subiecți ai protecției drepturilor de autor și în ce măsură? Le este încălcat dreptul la liberă exprimare? Toate acestea pot constitui însă, pentru consumatori, limitări ale dreptului de exprimare și ale accesului la informații. Multe acțiuni comune ale culturii moderne a internetului, cum ar fi reacționarea prin intermediul imaginilor «GIF» și «meme», ficțiunea fantezistă, mixajele de fragmente (înregistrări care sunt îmbinate ca și cum s-ar realiza o melodie), «supercuts» – scenele care au o anumită caracteristică etc. pot constitui și ele din această perspectivă încălcări ale drepturilor de autor în multe părți ale Europei. Dar, restricționarea excesivă poate duce la situații neplăcute pentru consumatori și la împiedicarea libertăților de exprimare și de opinie! Dorim, așadar, să atragem atenția asupra posibilelor încălcări ale drepturilor fundamentale dacă aceste articole din proiectul de directivă privind dreptul de pe piața unică digitală sunt adoptate. Consumatorii europeni nu doresc ca Internetul să fie un loc unde să fie nevoie să consulte mai întâi un consilier de drepturi de autor sau un avocat înainte de a-l folosi”, spune Calu Monica, jurist Expert Asociația Pro Consumatori.
„Orice modificare a legislaţiei europene care reglementează dreptul de autor trebuie să aibă în vedere realizarea unui echilibru între drepturile generale ale consumatorilor de Internet şi drepturile individuale ale celui care realizează creaţii intelectuale. În opinia mea, nu ar trebui restrâns dreptul unui consummator cu privire la prelucrarea unor fotografii personale prin folosirea unor creaţii de proprietate intelectuală, care oricum sunt protejate prin înregistrarea acestora la instituţiile naţionale şi comunitare care protejează proprietatea intelectuală”, Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
Lasă un comentariu