Consiliului Judeţean Arad în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol”, având sprijinul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a fost, zilele trecute, gazda unei manifestări complexe, pusă sub genericul influențelor principiilor wilsoniene asupra Europei moderne.
Sala „Vasile Goldiș” a Consiliului județean a fost neîncăpătoare pentru invitații români și străini prezenți: elevi de la Colegiul Național „Sabin Drăgoi” din Arad, intelectuali de marcă ai Aradului, reprezentanți a numeroase instituții de cultură a Aradului, ai mediului preuniversitar, universitar, precum și invitați din Ungaria, Serbia, Germania … care cu doar câteva minute înaintea începerii evenimentului au semnat un important document prin care s-a constituit Consorțiul Cultural Internațional Activarium.
S-au aflat în sală în calitate de invitaţi membri ai Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Arad (conf. univ. dr. Sorin Bulboacă, dr. Maria Pantea, prof. drd. Paul Krizner, drd. Adina Marco, lector. univ. dr. Stelean Boia), ai Colectivului Monografic Judeţean (dr. Elena Rodica Colta, prof. Emil Şimăndan, dr. Augustin Mureşan, prof. Ioan Popovici, arhivist Mirela Pachiţa, prof. univ. dr. Pătrăuţă Teodor, prof. univ. dr. Corneliu Pădurean, dr. Ioan Mureşan, prof. Horia Truţă), elevi ai Colegiilor Naţionale Preparandia „Dimitrie Ţichindeal”, „Sabin Drăgoi”, „Vasile Goldiş”, studenţi şi masteranzi ai celor două universităţi arădene, oameni de cultură, pasionaţi ai istoriei.
Manifestarea a beneficiat de coordonarea competentă de specialitate a Directorului Bibliotecii „A.D.Xenopol” a județului Arad, Dr. Doru Sinaci, iar alocuțiunile științifice au fost susținute de prof. univ. dr. Ionuţ Cojocaru de la Universitatea Bucureşti, prof. univ. dr. Marius-Ioan Grec de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, ing. Bojidar Panici de la Uniunea Sârbilor Arad şi dr. Doru Sinaci.
Atmosfera caldă a manifestării a fost creată de un grup de instrumentişti de la Filarmonica de Stat din Arad, dirijat de către maestrul Dorin Frandeş, care a interpretat piese muzicale de mare impact emoțional din repertoriul European.
Printre oaspeţi s-au numărat prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, o delegaţie a districtului Tübingen (Germania), condusă de preşedintele Joachim Walter şi prof. univ. dr. Bastian Kaiser, rectorul Universităţii din Rottenburg – învitaţii ai UVVG şi CJA, precum şi Gheorghe Seculici, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Arad. Au conferenţiat pe marginea acestui subiect prof. dr. Ionuţ Cojocaru, Bucureşti, prof. univ. dr. Marius Grec, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, ing. Bojidar Panici, Uniunea Sârbilor Arad şi dr. Doru Sinaci, director Biblioteca Judeţeană „Alexandru D. Xenopol” Arad.
Gazda manifestării, vicepreședintele CJA dr. Claudia Boghicevici, a creat – prin cuvântul de deschidere – o atmosferă propice desfășurării unei manifestări de suflet a comunității arădene, pusă sub genericul Centenarului.
„Ne-am propus să punem în valoare contribuţia Aradului la Marea Unire, pentru că Aradul este locul unde unioniştii au luptat pentru a pune în valoare principiile wilsoniene. Aici e locul unde s-a pregătit Marea Unire, şi unde, după 1 Decembrie 1918, s-au dus literalmente lupte pentru apărarea Marii Uniri. Am păşit pe drumul autodeterminării şi am reusit. După ani de dezbinare, principiul modern al autodeterminării s-a impus”, a declarat Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad.
În intervenția sa, prof. univ. dr. Marius Grec a făcut o paralelă între destinul politic a doi mari bărbați de stat: Woodrow Wilson și Vasile Goldiș, ambii proveniți din familii puternic ancorate în principiile moralei creștine, atmosferă susținută de părinți, oameni ai bisericii. Ambii oameni politici au avut o mare deziluzie când au realizat că politica nu funcționează pe baza principiilor moralei creștine, ci în baza unor alte interese.
Cât de mare a fost influenţa ideilor lui W. Wilson, în ce măsură au fost ele cunoscute şi apreciate de români, ne putem da seama din discursul ţinut de Vasile Goldiş pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare de la Alba Iulia:
„Legea tainică a firii … a ajuns la recunoaşterea necesităţii de a sintetiza libertatea individuală şi libertatea naţională într-o unire superioară a societăţii omeneşti. Sinteza aceasta este condiţionată însă de desăvârşirea celor două libertăţi, individuală şi naţională. Dacă însă aproape în toate ţările civilizate libertatea individuală este desăvârşită ori pe calea desăvârşirii, în unele dintre aceste state libertatea naţională este încătuşată. Războiul mondial s-a făcut pentru descătuşarea acestei libertăţi. Naţiunile trebuie să fie libere, ca astfel, între egale în drepturi şi condiţiuni, să poată încheia cea mai mare unire a popoarelor, care va fi chemată să reprezinte o concepţiune superioară pe scara civilizaţiunii şi să sporească astfel fericirea omenească pe pământ. Toate capetele luminate ale Apusului au mărturisit crezul lor: războiul acesta este războiul pentru libertatea naţiunilor, nu de dragul acestor naţiuni, ci pentru interesul lumii, pentru interesul omenirii, care numai în felul acesta e capabilă a păşi un pas înainte pe calea fericirii sale. Ideile acestea le-a copt istoria şi apostolul care le vesteşte este Wilson. (Trăiască Wilson, ovaţii entuziaste şi îndelung repetate)”. „Dacă vrei să îţi faci duşmani, încearcă să schimbi ceva…”, spunea preşedintele american.
La finalul intervenției, prof. Marius Grec, Director al Muzeului Memorial Universitar Vasile Goldiș a prezentat audienței – în premieră – una dintre cele mai recente achiziții a muzeului, un volum de rugăciuni, tipărit în 1918 la Sibiu, carte de rugăciuni care a fost păstrată în apropierea inimii, atunci când Vasile Goldiș a citit – la Alba Iulia – Rezoluția Marii Uniri.
Celelalte intervenții au punctat aspecte mai puțin cunoscute ale rolului pe care Aradul l-a jucat în pregătirea Marii Adunări de la Alba Iulia, politicienii arădeni: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Suciu fiind foarte fini cunoscători ai realităților internaționale, care au permis românilor să folosească principiile dreptului internațional pentru a declanșa uriașa realizare a poporului român – UNITATEA NAȚIONALĂ.
Lasă un comentariu