Știți care e una din caracteristicile manelelor? Că în ele există doar prieteni și dușmani. Nu există cale de mijloc. E de altfel o caracteristică a primitivismului care domină acest gen muzical.
Din păcate cam asta a ajuns și Aradul azi. Nu se mai discută pe fondul problemelor, nu mai există dezbatere, nu mai există deschidere pentru a asculta și „cealaltă opinie”.
Fenomenul s-a născut și a fost ulterior propagat de la cel mai înalt nivel al administrației orașului până la nivelul cetățeanului de rând. Iar după ani de zile de degradare continuă a devenit un modus vivendi.
Odată cu prima înscăunare a lui Gheorghe Falcă în fruntea Aradului dialogul în Consiliul Local Municipal a început să dispară. La fel au dispărut bunul simț, colaborarea, interesul real pentru temele majore ale orașului. Opiniile diferite de cele ale Primarului erau cenzurate. Când vreun consilier din opoziție îndrăznea să ridice o problemă i se tăia microfonul. Mai mult, i se punea eticheta de Ghiță-Contra, de frustrat, de om rău, iar mai recent cea de „dușman al Aradului”. Treptat, spațiul care ar trebui să fie o agora a orașului, spațiul care ar trebui să dea nota generală a atitudinii și comportamentului în urbea noastră a devenit un loc nefrecventabil, un loc conflictual, un loc în care orice încercare de dezbatere e privită cu ură, orice opinie diferită de cea a individului care conduce orașul ca pe propria lui moșie e condamnată, înfierată, desființată.
Orașul s-a transformat încet în câmp de luptă unde nu mai există decât prieteni și dușmani. Partidele politice reprezentante în Consiliu nu mai reușesc să aibă nici o formă de dialog constructiv. Totul e pe contre, fiecare zi pare una petrecută în tranșee. Cu o singură victimă, evident, arădeanul. La nivelele de mai jos se întâmplă exact același lucru. Orice opinie exprimată în spațiul public e etichetată, orice luare de poziție e evaluată iar apoi cel care o exprimă e pus într-o cutie: pesedist, penelist, userist…. sau mai rău: comunist, soroșist… cu o singură trăsătură comună, terminația “ist”. Probabil de la cuvântul trist. Culmea e când într-o singură zi, dacă ai enunțat două opinii diferite în spațiul public, dimineața poți fi etichetat ca pesedist și după-amiaza ca userist 🙂 Oamenii sunt profund divizați, nu mai există justă măsură, nu mai există nuanțe.
Cum am ajuns totuși aici?
Ani de zile presa arădeană a fost redusă la tăcere, opoziția cumpărată sau păcălită, iar puținii care au mai îndrăznit să ridice vocea au fost ridiculizați. Și nu oricum. Ci folosind pentru asta un întreg aparat administrativ și mediatic.
În fapt, în Arad nu mai există de mult timp dezbatere. Nu mai există de mult timp respect. Primarul orașului vede Consiliul Local ca pe un loc unde doar trebuie bifate lucruri. Nu trebuie dezbătute. Nu trebuie amendate. Nu trebuie votate. Doar bifate. Iar dacă simte un pericol nu recurge la dialog, ci la forță. Și pentru că asta funcționează de fiecare dată, continuă așa. Iar toți cei din jurul lui i-au copiat comportamentul și fac la fel.
Opoziția arădeană are și ea partea ei de vină. Prea mulți ani de complicitate, de tăcere, de absență din spațiul public. Societatea civilă, așa firavă cum e ea la Arad, a fost în ultimii ani o voce mai puternică împotriva abuzurilor administrației decât opoziția politică. Iar azi, când în sfârșit se conturează o opoziție timidă în CLM (semn de firesc, de normalitate, de sănătate a spațiului public) ea e agresată verbal, înfierată cu mânie proletară, presată, intimidată. Într-o lume normală și atunci când/dacă opoziția greșește, ea are dreptul să se exprime. Asta înseamnă democrație. Asta înseamnă dialog. Nimeni nu e deținătorul dreptății absolute, a soluțiilor la toate problemele. Iar votul pe temele majore ale orașului ar trebui adoptat prin consens, în urma unor ample consultări putere-opoziție-actori din zona civică, nu cu pumnul în gură.
În ultimele zile însă, din păcate, lucrurile au ajuns la extreme. Orașul nu mai e administrat. E jucat pur și simplu la ruletă. Teme majore pentru oraș sunt aruncate pe masa Consiliului Local în ultima clipă, iar consilierii sunt puși să voteze pe bandă rulantă. Iar atunci când se opun sau încearcă să amendeze un proiect de hotărâre sunt insultați și amenințați. Atunci când există șanse ca un proiect de hotărâre să cadă la vot totul se transformă într-o mascaradă. Totul se discută „cu pistolul pe masă”, sub maximă presiune. Electorală. Oarecum am impresia că retrăim anii ’90, într-o altă formă. Gheorghe Falcă e personificarea locală a lui Ion Iliescu. Dar pentru că nu poate chema minerii (că nu-i are) cheamă la ședințele de CLM membrii de partid. Iar dacă nu-s suficienți nici ăia, ultima găselniță, cheamă studenții. Chipurile, în vizită de documentare la Consiliul Local! Ne folosim azi de orice, de oricine, nu mai există limite, nu mai există jenă, nu mai există o minimă decență.
După ce a ajuns Primar Gheorghe Falcă a înlocuit treptat evenimentele culturale ale orașului cu evenimente de cea mai proastă calitate, pe bani publici, cu pseudo-folclor și manele în toate cartierele orașului. În paralel, orice încercare de a te opune unor abuzuri sau greșeli ale administrației te-a transformat treptat în inamic al orașului. Cei care au opinii diferite pe temele în discuție nu mai pot fi aici decât prieteni sau dușmani. Muzica a fost doar avanpremiera. Încet-încet, întreg Aradul a devenit o manea.
Absolut halucinant pentru neiubitorii de manele care trăim în ea 🙁
Gheorghe Falcă e personificarea locală a lui Ion Iliescu :)))))))
Tanti asta, Adela, nu este cea care ne-a zis sa votam cu partidul lui Iliescu in vara?!
Se uita ca promotoare a urii in Arad este si autoarea acestui articol. Ura semeni, ura culegi…
Florine, adela nu a fost niciodata promotoare a urii. Tot timpul a incercat sa argumenteze in termeni extem de decenti o opinie sau alta. Iar despre Mandibula zau ca a folosit termeni muuult prea decenti fata de ceeace ce ar merita spus.
Draga adela,iti place mult sa bati cimpii,cred ca ai invatat asta la slavici.opozitia vorbesti de PSD? Jenanti ,penibili.presa din arad submediocra !_ din nefericire asa zisii intelectuali din,arad. Sucks
mediocritatea e cocotata in fruntea orasului la cel mai inalt nivel. asta e problema.
A revenit Adela ! Super …
Foarte bun articolul. Nu mă mir că nătărăii nu-l pricep. Ei continuă doar cu lozinci.
Cred că asemănarea cu Ion Iliescu menționată în articol,ar trebui mai degrabă înlocuită cu acea a ,,nașului,, adică d-l Băsescu, personalitatea care i-a divizat profund pe români în ,,anti,, și ,,pro,, Nu ne vom vindeca degrabă de această boală a vrajbei,manipulați în continuare de către politicieni,media,și de alte organizații obscure.
id est javra ordinara dar nu-i pasa de sintagma -insulta ergo sa javrim sanatosi in romania javroasa
Lasati, lasati-ne cu lectiile! Nu ati facut nimic… Nici macar opozitie nu sunteti in stare, o data la 4 ani va treziti si apoi dormiti iar. Sunteti pe o mana (ascunsa) cu cel ce conduce orasul, va potentati reciproc intr-o mascarada mizerabila. Luati la purificat tot ce e in oras si aratati mizeriile, zi de zi, 4-8 ani. Si apoi mai vorbim, lumea va vedea generozitatea voastra. Doar ca nu o sa aveti rabdare, nu?
Articolul e pertinent dar facand doar constatari nu prea ajuta.Cred ca ar trebui o implicare reala,continua in a forma o opozitie constructiva nu doar in preajma alegerilor.
Lipseste concluzia articolului, care ar putea sa sune cam asa: jos Iliescu, votati PSD! De tot rasul… Adela Cristea l-a tot impins pe sotul Claudiu sa candideze si au facut impreuna turul partidelor politice – PNT, PNL, URR, Forta Civica si PSD undercover, pentru ca acum sa ni se prezinte curati-uscati din soccietatea civila. Pe bune? cea mai buna parte este cu opozitia din CLM, care a intimidata… Problema este plangaceala asta perpetua, odata la patru ani. Mai lipseste sa vina ala din lanul de grau, a ne certe ca nu ne mai da paine ca am votat cum nu trebuia. Ce oameni…