PRIMIM SPRE PUBLICARE/ Schitul Tămand, în lumina „Anului omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi”

În contextul anului omagial conferit de Patriarhia Română ca „Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi” precum şi „Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii”, în sfintele lăcaşuri ortodoxe mănăstiri şi parohii au loc manifestări duhovniceşti şi la nivel local care vin să întărească conlucrarea pastoral misionară dintre mănăstirii şi parohii spre folosul duhovnicesc al credincioşilor.

Un astfel de act pastoral-misionar a avut loc vineri seara, începând cu ora 19, în oaza de linişte a Schitului de Maici de la Tămand, cu hramul „Aducerea Veşmântului Maicii Domnului în Vlaherne” din Protopopiatul Ineu, unde numeroşi credincioşi alături de un sobor de preoţi din localităţile învecinate (Ineu, Răpsig, Mocirla şi Tălagiu) au luat binecuvântare şi har vindecător prin taina sfântului maslu.

Aceste manifestări duhovniceşti vin să întărească credinţa în rândul credincioşilor şi vor continua pe durata întregului an, fiind primite ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu şi, cu atât mai mult, cu cât în această perioadă ortodoxia se află într-o perioadă de post şi anume Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel care vor fi prăznuiţi la 29 iunie.

Misunea pastorală a prohiei şi mănăstirii este întărită şi de faptul că numeroşi ierarhi ai bisericii ortodoxe române care au trecut în rândul sfinţilor şi pe care credincioşii ortodocşi îi au ca rugători către Dumnezeu s-au nevoit în mănăstiri sau schituri iar duminica a doua după rusalii vor fi prăznuiţi în mod plenar de către ortodoxia românescă în sensul în care va fi duminica sfinţilor români.

Ca o încununare a acestui fapt amintim că Schitul Tămand se află în zona geografică în care un mare ierarh şi păstor de suflete al românilor ortodocşi ardeleni îşi are rădăcinile, anume sfântul ierarh Sava Brancovici, care protopop al Ineului fiind, la anul 1656 este ales ca mitropolit al Transilvaniei, unde într-o vreme de mari frământări istorice a dat dovadă de dragoste de biserică, limbă şi neam, fiind modelul păstorului jertfitor pentru adevărul credinţei şi propăşirea spirituală a celor păstoriţi.

Ciprian Tripa