România ar putea arăta altfel peste câțiva ani, dacă:
– Cei care dețin funcții de demnitate publică fac parte din categoria oamenilor cu bun-simț.
– Alegerea lor să fie după alte criterii decât cele care funcționează acum.
– Poporul ar fi mai responsabil în momentul când se decide să facă alegerea propiruă-zisă.
– O nouă Constituție ar fi redactată și supusă aprobării poporului.
Cei peste 25 ani de experiență neo-democratică prin care tocmai am trecut ca țară și popor ne fac să tragem o singură concluzie. Am ratat aproape totul. Nimic nu a mers după cum s-a planificat. Realitatea ne-a demonstrat că de fapt am pierdut toate oportunitățile pe care anul 1990 ni le deschidea. Din păcate, toate se înscriu într-o istorie din care cei care vor urma vor trage la rândul lor concluziile ce li se par corecte. Pentru ca să se întâmple măcar asta este mare nevoie să schimbăm din temelie întreaga societate. Și, ce e mai important, trebuie să avem grijă să nu repetăm greșeli pe care tocmai vrem să le remediem. Deci, să nu îndreptăm greșind mai rău decât am făcut-o în acest timp.
Oricum nici un partid din cele existente nu a prezentat vreun model de societate care să se plieze pe ceva ce ar putea deveni durabil, fezabil și mai ales acceptabil de o majoritate calificată.
Inventarea altor partide cu platforme zgomotoase și cu promisiuni de călătorii pe sateliți, în forma actuală de guvernământ cu instituții maculate în procent maxim, nici măcar ca și frecție nu pot fi apreciate. Nu sunt decât efect al dorinței unora de a se băga în seamă prin folosința unor termeni care să-i lase cu gura căscată pe naivi sau fraieri.
depolitizarea ccr reforma admnistrativa informatizarea obligatorie a institutiil or publice reducerea parlamentului la cel mult 100 de membri
Articolul vizează principii. Ceea ce spuneți sunt chestiuni punctuale care se încadrează exact la ce avem acum.
Numărul mic de parlamentari nu rezolvă nimic.
Democrația autentică are costuri mari dar și beneficii pe măsură. Dacăsuntem zgârciți vom realiza nimicuri.