Autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Acesta va avea un președinte și autorități proprii

Autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, după ce termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa (25 martie 2020) a trecut.

Proiectul de lege prevede că Ţinutul Secuiesc, format din județele Harghita și Covasna, alături de o parte din județul Mureș, devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.

„Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc. Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc. În privinţa folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare”, se arată în proiectul de lege.

De asemenea, „Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, în propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituţie”.

„Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale”, se precizează în proiectul de lege.

Autonomia regională va fi exercitată de un Consiliu de Autoadministrare iar regiunea autonomă va avea un președinte ales pe o perioadă de patru ani.

De remarcat, că potrivit proiectului de lege, „în Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”.

Trebuie sus că proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Senatului, care este for decizional în acest caz.

Sursa: Digi 24