Ceartă germano-turcă pe exceptarea de vize pentru cetăţenii turci

Luni, ministrul de externe turc a dat Uniunii Europene un ultimatum de scoatere a vizelor pentru cetăţenii turci în spaţiul comunitar. Mevlut Cavusoglu a pus la îndoială continuarea pactului pentru refugiaţi dintre UE şi Turcia, în cazul unui refuz. Comisia Europeană n-a aprobat până acum scoaterea vizelor, pentru că guvernul de la Ankara n-a îndeplinit cele 72 de condiţii impuse, printre care şi revizuirea legilor anti-terorism. Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier (SPD) a spus, pentru Rheinische Post, că Turcia „mai are de lucru” şi că ameninţările şi ultimatumurile reciproce „nu duc la nimic”. În noul context al declaraţiilor, închiderea şi deschiderea „supapei refugiaţilor” via Turcia apare ca un şantaj.

Vicepreşedintele Partidului Creştin-Democrat german, Thomas Strobl, s-a referit şi el la ultimatumul ministrului de externe turc, spunând că: „Aşa nu-i permis să se poarte statele, unele cu altele”.

Şi parlamentara de origine kurdă din partea Stangii (die Linke), Sevim Dagdelen, s-a alăturat poziţiei tranşante a colegilor săi din Bundestag. Ea a cerut reînnoit sancţiuni împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. „Pentru politica să brutală de persecuţie, cu torturi şi arestări în masă în Turcia, e nevoie în sfârşit de sancţiuni împotriva lui Erdogan. Ar trebui să i se închidă conturile”, a adăugat ea, pentru Neue Osnabrucker Zeitung. Partidul din care face parte a manifestat duminică împotriva celor cca 40.000 de susţinători ai lui Erdogan, ieşiţi pe străzile din Koln.

Preşedintele comisiei pe probleme europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (CDU), a cerut revizuirea legii pentru combaterea terorismului din Turcia, lege care ar permite, în forma sa actuală, abuzuri şi urmărirea de persoane ostile regimului de la Ankara sau pur şi simplu oameni „care gândesc altfel”.

„Cu astfel de ameninţări, Turcia pune în cumpănă mult mai mult decât un acord pentru refugiaţi”, a adăugat Krichbaum, referindu-se probabil şi la miliardele de euro de la UE, acordate pentru îmbunătăţirea infrastructurii în gestionarea problemei refugiaţilor.

Acordul pentru refugiaţi dintre Turcia şi UE din martie 2016 prevede că Turcia să ia înapoi refugiaţii ajunşi ilegal în Grecia. Trocul s-a făcut pe câteva miliarde de euro sprijin financiar de la UE şi promisiunea scoaterii vizelor pentru turci, cu îndeplinirea unor condiţii.

Potrivit unor informaţii ale publicaţiei BILD, procesul de returnare a refugiaţilor se desfăşoară extrem de lent. Doar 66 din 1580 de funcţionari Frontex planificaţi au fost trimişi în Grecia, laolaltă cu doar doi experţi în repatrieri(din 60), 92 de experţi în azil (din 475), 61 de traducători (din 400) şi niciun jurist (din cei 30 promişi).

Prin urmare, demersul referitor la azil se desfăşoară greoi şi puţine persoane au plecat din tranzitul grecesc, fie înapoi, fie în alte părţi. Din 18 martie 2016, când s-a încheiat acordul pentru refugiaţi între Turcia şi UE, doar 849 de refugiaţi au fost transferaţi din Grecia în alte state europene şi 468 au putut fi trimişi înapoi în Turcia.

Chiar dacă rezultatele acordului sunt până acum derizorii (deşi pe bani mulţi), guvernul turc face acum presiuni nemaintalnite. Luni, ambasadorul Germaniei la Ankara a fost convocat „la raport”. Guvernul turc a criticat aspru faptul că duminică, la amplele manifestaţii din Koln, preşedintele Erdogan nu s-a putut adresa susţinătorilor săi din piaţă, printr-o transmisie life pe ecran.

Ambasadorul german Martin Erdmann fiind în concediu, „oalele s-au spart” în capul  locţiitorului său, Robert Dolger. Deşi au existat speculaţii privitoare la retragerea ambasadorului german de la Ankara, purtătorul de cuvânt al MAE german a dezminţit o astfel de intenţie la nivel oficial. „Ar fi şi neproductiv să facem aşa ceva. Întreruperea dialogului şi a comunicării n-ar fi, cu siguranţă, metoda potrivită”, a precizat el, citat de Handelsblatt.de.

Articolul a apărut și în HotNews.

Foto: Arhiva