Trebuie să recunosc că aproape ori de cîte ori am avut ocazia, inspiraţia sau… necesitatea să pomenesc sau chiar să scriu câte ceva despre „Naşul“ Mircea Sandu, actualmente ex-preşedinte al FRF, nu am făcut-o în termeni admirativi ori de mare preţuire. Din contră!
PERCEPUT DREPT PARTE A TANDEMULUI (MONUMENT DE AROGANŢĂ) SANDU-DRAGOMIR , tandem bănuit de ’şpe matrapazlâcuri, unele care au frizat penalul, iar altele ilarul, Mircea Sandu, misterios şi neconvingător, nu a fost agreat niciodată de mass-media. Da, Sandu a fost un jucător iubit de suporteri, îndeplinind toate premisele unei vedete de echipă mică. Echipa aia mică se numea Sportul Studenţesc. Şi-n tinereţe era un fel de „naş“, NOUARUL STUDENŢILOR FIIND MEREU OMUL DE GOL ÎN MECIURILE CU DINAMO, la vremea aceea cea mai sictirită echipă din Divizia A. Ce poate fi mai spumos, mai frumos, decît un student cu plete în vînt ce dă gol miliţienilor oriunde-i prinde? La vremea aia, fraţilor, nimic! Sau, mă rog, aproape nimic…
Anii au trecut şi cei mai tineri, care nu l-au apucat jucând, îl ştiu doar ca pe nenea la costum şi cravată ce driblează cu tupeu banii TUTUROR CELOR CE JOACĂ SAU SE JOACĂ DE-A FOTBALUL DE-A LUNGUL ŞI DE-A LATUL României. Culmea-i că, după două decenii presărate cu multe semne de întrebare, nu s-au semnalat reclamaţii majore, semn că în general, cam toată lumea-i… mulţumită.
Debarcat din fruntea FRF în condiţii confuze şi deposedat printr-o alunecare la limita regulamentului de o faraonică rentă viageră, NENEA SANDU A RĂMAS FOARTE BINE ANCORAT ÎN STRUCTURILE UEFA, acolo de unde SE TRAG SFORILE ÎN INDUSTRIA… FOOTBALL! În vara anului 2008, în calitate de oficial UEFA, Mircea Sandu a rostit fraza: „VOM CONSTRUI UN STADION Naţional ŞI APOI VOM CANDIDA PENTRU O Finală de Cupă Continentală şi, POATE, PENTRU UN Campionat European.“ Atunci, în 2008, eu unul m-am distrat copios… Spusele lui păreau cel puţin fanteziste… Şi totuşi…
Acum, când finala de cupă continentală s-a jucat deja pe Stadionul Naţional (!) şi România a primit dreptul de a organiza patru meciuri la CE din 2020, ARTIZANUL ACESTOR PERFORMANŢE este uşor marginalizat. Actuala conducere a FRF prin vocea preşedintelui Burleanu, a rostit sec, fără intonaţii şi prea multe cuvinte: „Mulţumesc predecesorului meu, Mircea Sandu.“ Trei cuvinte, o virgulă şi un nume propriu. Un fel de, HAI PA ŞI PU… În schimb, nenumărate cuvinte meşteşugite la adresa politicului. Domnul Burleanu a „scăpat“ chiar un omagiu pentru Premierul Ponta şi mâna sa dreaptă. Citez: „MULŢUMIRI LUI PONTA ŞI LUI OPREA PENTRU ÎNCREDERE!“ Care încredere dom’le? Poate că personajul Mircea Sandu nu prezintă garanţii majore de corectitudine, nici de etică şi, cu atât mai puţin de sinceritate, dar OMUL MIRCEA SANDU, CU TOATE PĂCATELE LUI, ŞI-A LUAT NOTELE DE TRECERE… AŞTEPTĂM PROVINCIA!
Ăsta a fost primul şi, cu toată siguranţa, ultimul articol favorabil scris în toată splendoarea stîngăciei mele, vis-vis de controversatul „Naş“… Mircea Sandu…
Lasă un comentariu