Platformă interactivă de analiză a educației din orașe · Parte din CITY INDEX

Indexul Educației Urbane 2026 Cum performează orașele la Bac

Nu arătăm doar cine are note mari. Sau cine promovează. Explicăm ce spune Bacul despre capacitatea unui oraș de a forma, susține și reține tineri.

SESIUNEA IUNIE 2026 | Toate comparațiile cu sesiunile de vară din anii anteriori
Promovabilitate națională
76,9%
-0.44 pp vs 2025
Media națională Bac
7,97
−0.01 vs 2025
Medii peste 9
25,6%
din candidații prezenți
Sub 6 / picați
5,3%
din candidații prezenți
Absenți / neprezentați
3,6%
din cei înscriși
Componenta 1

Profilul educațional urban

Fiecare municipiu reședință de județ are profilul lui, construit din șapte blocuri: scor rapid, structura rezultatelor pe filiere, distribuția notelor, evoluția istorică, comparația cu orașe similare, concentrarea performanței, diagnostic și o interpretare.

Cluster: Orase 100-200k locuitori
Profil oraș

Arad — Profil educațional urban

Oraș mic / compact Cluster: Orase 100-200k locuitori ● Date sesiunea vara 2026

Scorul rapid al orașului

Opt indicatori calculați pe date reale, cu istoric pe mai mulți ani, acolo unde seriile sunt disponibile. Indicatorii sunt comparați cu anul anterior și cu media națională. Culorile săgeților urmează sensul interpretării: de exemplu, scăderea ponderii candidaților sub 6 este marcată pozitiv.

Promovabilitate
76,6%
vs anul anterior▼ −1,10 pp
vs media națională▼ −0,30 pp
20212026
Media Bac
7,86
vs anul anterior▼ −0,02
vs media națională▼ −0,11
20212026
Pondere medii 9+
23,4%
vs anul anterior▲ +0,60 pp
vs media națională▼ −2,20 pp
20212026
Candidați sub 6
6,0%
vs anul anterior▲ +0,30 pp
vs media națională▲ +0,70 pp
20212026
Absenți / neprezentați
3,5%
vs anul anterior▲ +0,60 pp
vs media națională▼ −0,10 pp
20212026
Evoluție față de anul anterior
−1,10 pp
variație anuală
2022: +5,60 pp2023: −2,50 pp2024: +4,60 pp2025: −2,20 pp2026: −1,10 pp+5,60 pp−2,50 pp+4,60 pp−2,20 pp−1,10 pp
20222026
Diferență vs media națională
−0,30 pp
promovabilitate, serie reală
20212026
Bază solidă (medii 7+)
72,7%
vs anul anterior▼ −1,10 pp
vs media națională▼ −2,50 pp
20212026

Structura rezultatelor pe filiere

Cum se împarte rezultatul general între filiera teoretică, tehnologică și vocațională — și unde apare decalajul care poate polariza rezultatele orașului.

Teoretică
89,3% promovabilitate
48,8% dintre candidați 8,30 media Bac
amprenta notelor
5–66–77–88–99–10
Tehnologică
53,9% promovabilitate
33,2% dintre candidați 6,96 media Bac
amprenta notelor
5–66–77–88–99–10
Vocațională
81,7% promovabilitate
18,0% dintre candidați 7,76 media Bac
amprenta notelor
5–66–77–88–99–10
Gap teoretic–tehnologic
Teoretică89%
Tehnologică54%
Gap oraș: +35,40 pp
Polarizare severă
vs gap național+4,70 pp
vs 2025−8,90 pp
Rezultatul general al orașului este influențat puternic de segmentul tehnologic: acesta reprezintă 33,2% dintre candidați, dar are o promovabilitate de 53,9%.
Detaliu pe profiluri
ProfilFilierăCandidațiPromovabilitatevs naționalvs anul anteriorMedia Bac
TehnicTehnologică162 29,0% −11,90 pp +7,30 pp 6,42
Resurse naturale și protecția mediuluiTehnologică159 50,0% +3,10 pp +11,20 pp 6,64
Educație fizică și sportVocațională40 61,1% +0,60 pp −8,10 pp 6,77
ServiciiTehnologică251 71,4% +0,70 pp +5,50 pp 7,31
TeologicVocațională82 79,7% +0,50 pp −6,0 pp 7,70
ArtisticVocațională125 80,5% −2,40 pp −2,20 pp 7,34
RealTeoretică545 87,8% −0,20 pp −2,80 pp 8,27
UmanTeoretică297 92,1% +5,0 pp −2,80 pp 8,35
PedagogicVocațională63 98,4% +5,30 pp −1,60 pp 8,92
Total oraș1.72476,6%−0,30 pp−1,10 pp7,86

În interiorul filierei tehnologice, profilul Tehnic are cel mai mare risc, cu o promovabilitate de 29,0%, în timp ce profilul Servicii stă mai bine (71,4%).

Distribuția notelor, nu doar media

Două orașe pot avea aceeași medie cu povești complet diferite. Aici se vede masa elevilor, nu doar vârful.

Orașul selectat (9+ petrol · sub 6 magenta) Media națională (linie punctată)
0%11%21%32% 6,0 5–6 21,3 6–7 23,8 7–8 25,4 8–9 23,4 9–10

Evoluție istorică reală

Urmărim dacă orașul crește constant sau are salturi și reculuri. Graficul compară promovabilitatea cu media Bac.

Promovabilitate (%) — scala stânga Media Bac — scala dreapta
71% 7,5 74% 7,7 78% 8,0 82% 8,2 7,86 7,90 7,68 8,00 7,88 7,86 72,2% 77,8% 75,3% 79,9% 77,7% 76,6%202120222023202420252026

Comparație cu orașe similare

Comparația arată o fereastră relevantă de 8 orașe din același cluster, centrată pe orașul selectat.

Comparație în cluster:
orase 100-200k locuitori
OrașPromovabilitateMedia Bac9+Absenți
Brăila 84,5% 8,02 25,6% 2,3%
Pitești 83,2% 8,11 28,1% 2,3%
Sibiu 82,9% 8,13 28,3% 2,8%
Baia Mare 82,5% 8,04 25,1% 2,3%
Târgu Mureș 82,0% 8,08 25,5% 1,7%
Buzău 80,0% 8,07 28,7% 2,6%
Ploiești 79,7% 8,08 29,1% 2,3%
Arad 76,6% 7,86 23,4% 3,5%
Date Bac 2026 · click pe un oraș pentru profilul lui

Cât de răspândită este performanța de top 9+?

Vedem dacă mediile 9+ sunt concentrate în câteva licee sau distribuite într-un ecosistem mai larg.

Nucleu mediu de performanță
5 din 13 licee
generează 80% din mediile 9+
Performanța de top este parțial distribuită, dar primele licee rămân dominante.
13 din 18 licee
cu medii 9+
30,2%în Top 1
69,2%în Top 3
Colegiul Național "Moise Nicoară" Arad 118 medii 9+ 30,2%
Colegiul Național "Preparandia-Dimitrie Țichindeal" Arad 107 medii 9+ 27,4%
Colegiul Național "Vasile Goldiș" Arad 45 medii 9+ 11,6%
Colegiul Național "Elena Ghiba Birta" Arad 34 medii 9+ 8,8%
Liceul Teologic Baptist "Alexa Popovici" Arad 32 medii 9+ 8,2%
Alte 8 licee 54 medii 9+ 13,9%
Sursa: rezultate Bac 2026, agregare pe licee. „Alte licee” este calculat dinamic.

Diagnosticul educațional al orașului

Calificativul sintetizează patru dimensiuni: excelență, echitate, robustețe educațională și risc educațional. Scorurile sunt calibrate pe distribuția orașelor și exprimate pe o scală 0–100.

Oraș cu profil educațional mixt
  • Distribuția performanței este relativ echilibrată între filiere, profiluri și licee.
  • Bază largă de rezultate bune: 72,7% dintre candidații prezenți au medii de cel puțin 7.
  • Riscul educațional este controlat: zona de candidați vulnerabili rămâne relativ redusă.

Patru dimensiuni, scor 0–100. Linia punctată = nivelul național.

Excelență 67 /100
Echitate 61 /100
Robustețe 75 /100
Risc educațional 48 /100
050100
linia punctată = reper național; la Risc educațional, scor mai mare înseamnă vulnerabilitate mai mare.
media națională, calculată cu aceeași formulă

Interpretare

Interpretarea rezulta din reguli aplicate pe indicatori — nu doar cifre, ci o lectură a lor.

Aradul se află aproape de media națională la promovabilitate, cu 76,6%, dar această medie ascunde trasee educaționale foarte diferite. Filiera vocațională este unul dintre punctele interesante ale orașului: promovabilitatea sa depășește reperul național, iar profilul Pedagogic ajunge la 98,4%, cu o pondere foarte mare de medii 9+. În schimb, baza generală de 7+ nu mai este la nivelul din 2024, iar rezultatele agregate au scăzut ușor pentru al doilea an consecutiv.Caracterul mixt se vede cel mai bine în relația dintre aceste zone performante și segmentele de risc. În profilul Tehnic, promovabilitatea este de numai 29,0%, iar 31,1% dintre cei prezenți au medii sub 6. Totuși, tehnologicul recuperează față de anul anterior, ceea ce este un semnal important. Problema de echitate nu este lipsa unor trasee performante, ci distanța mare dintre ele — 69,4 puncte procentuale între cel mai bun și cel mai slab profil.O comparație merită reținută: Aradul are o promovabilitate reală de 74,0%, sub cea a orașului Sfântu Gheorghe (76,5%), deși este etichetat mai favorabil — un semn că poziția în clasament și eticheta de diagnostic nu se suprapun întotdeauna. Cu 18,5% dintre candidații prezenți rămași fără medie finală, Aradul se află în treimea de jos pe acest criteriu. Pentru un municipiu de peste 100.000 de locuitori cu tradiție educațională, aceasta este zona în care recuperarea ar avea cel mai vizibil efect.

Componenta 2

Topuri care spun o poveste, nu doar ierarhii

Fiecare top pornește de la o întrebare clară. Ierarhia e răspunsul, nu scopul. Lângă fiecare oraș: valoarea și comparația cu anul anterior.

Promovabilitate reală din înscriși Top național toate filierele · toate profilurile
Întrebarea la care răspunde acest top:
Care sunt orașele cu cea mai mare promovabilitate reală din înscriși la Bac?
Include absenții și neprezentații. E cifra cea mai onestă despre cât din generația care s-a înscris ajunge cu diplomă.
#OrașClusterPromovab.vs 2025
01 Cluj-Napoca Orase >200k locuitori 88,2% −0,10 pp
02 Brașov Orase >200k locuitori 85,5% +0,30 pp
03 Alba Iulia Orase 60-100k locuitori 84,5% +3,10 pp
04 Oradea Orase 100-200k locuitori 84,2% +1,90 pp
05 Bacău Orase 100-200k locuitori 83,6% −1,80 pp
06 Satu Mare Orase 60-100k locuitori 82,9% +3,30 pp
07 Brăila Orase 100-200k locuitori 82,6% −0,60 pp
08 Suceava Orase 60-100k locuitori 82,2% −1,30 pp
09 Iași Orase >200k locuitori 81,4% −2,10 pp
10 Pitești Orase 100-200k locuitori 81,3% −1,60 pp
1–10
ⓘ Valorile sunt rotunjite. Vezi metodologia pentru definiții și surse.
Componenta 3

Harta educației urbane

Distribuția orașelor analizate pe harta României, ca bază pentru explorarea rezultatelor la Bacalaureat în municipiile reședință de județ.

Indicator activ Promovabilitate reală

Arată rezultatul raportat la baza completă de candidați, nu doar la cei prezenți.

Alba IuliaAradPiteștiBacăuOradeaBistrițaBotoșaniBrașovBrăilaBuzăuReșițaCălărașiCluj-NapocaConstanțaSfântu GheorgheTârgovișteCraiovaGalațiGiurgiuTârgu JiuMiercurea CiucDevaSloboziaIașiBaia MareDrobeta-Turnu SeverinTârgu MureșPiatra NeamțSlatinaPloieștiZalăuSatu MareSibiuSuceavaAlexandriaTimișoaraTulceaVasluiRâmnicu VâlceaFocșaniBucurești
Legendă
Top 1–10
Locurile 11–19
Locurile 20–29
Locurile 30–41
Componenta 4

Metodologie și interpretare

Cum sunt construite datele, indicatorii și diagnosticul educațional urban din Indexul Educației Urbane.

Transparență metodologică

De ce un index al educației urbane?

Indexul Educației Urbane este o inițiativă a Institutului pentru Orașe Vizionare, dezvoltată sub umbrela CITY INDEX, care transformă rezultatele la Bacalaureat într-un instrument de analiză comparativă pentru orașe.

Aplicația nu urmărește doar cine are note mari sau cine promovează, ci încearcă să arate ce spun rezultatele despre capacitatea unui oraș de a forma, susține și reține tineri.

Prin indicatori, topuri, hărți și diagnostice educaționale urbane, datele devin mai ușor de citit de către administrații locale, jurnaliști, profesori, părinți, elevi, organizații civice și toți cei interesați de dezvoltarea orașelor.

Pe scurt Date publice → indicatori → interpretare urbană

Această secțiune explică ce se măsoară, cum sunt construite comparațiile și cum trebuie citite rezultatele.

01

Ce analizăm

Sursa, aria și perioada datelor

Analiza acoperă cele 41 de municipii reședință de județ și se bazează pe rezultatele la Bacalaureat publicate de Ministerul Educației și disponibile prin portalul național de date deschise, data.gov.ro.

Indicatorii sunt calculați la nivel de oraș, pe baza candidaților asociați unităților de învățământ din municipiul respectiv. Rezultatul unui oraș reflectă, așadar, liceele din municipiu, nu neapărat domiciliul candidaților.

Aplicația folosește date din sesiunea de vară 2026, iar comparațiile istorice sunt realizate cu rezultatele sesiunilor de vară din anii anteriori, acolo unde datele sunt disponibile. Nu este făcută o diferențiere între rezultatele candidatilor din promoția curentă versus promoțiile anterioare.

Analiza este realizată la nivel agregat și nu urmărește evaluarea candidaților individuali sau a unor cazuri particulare.

02

Cine intră în calcul

Ce comparăm, de fapt

Indicatorii sunt calculați pe baza candidaților înscriși, prezenți și promovați. De aceea, aplicația distinge între promovabilitatea reală, raportată la candidații înscriși, și promovabilitatea oficială, raportată la candidații prezenți.

Rezultatele unui an nu reflectă exclusiv promoția curentă. În datele de Bac pot intra și candidați din promoții anterioare, iar această structură poate influența rezultatele unui oraș, mai ales acolo unde ponderea candidaților din serii trecute este mai mare.

Comparațiile din aplicație sunt făcute între sesiuni echivalente: sesiunea de vară a unui an este comparată cu sesiunile de vară din anii anteriori. Rezultatele cumulate vară + toamnă pot arăta diferit și pot genera topuri sau concluzii diferite.

03

Indicatorii principali

Ce măsoară aplicația

Aplicația folosește indicatori descriptivi și indicatori sintetici.

Indicatorii descriptivi sunt calculați direct din rezultatele candidaților: promovabilitate (oficială și reală), Media Bac, Medii 9+, Medii 7+, Candidați sub 6 și Absenți / neprezentați.

Indicatorii sintetici combină mai multe informații pentru a descrie dimensiuni mai complexe: Excelență, Echitate, Robustețe educațională și Risc educațional.

Vezi definițiile indicatorilor
04

Filiere și profiluri

Rezultatul general poate ascunde diferențe interne

Un oraș nu are un singur sistem educațional omogen. Rezultatul general este influențat de structura liceelor, de ponderea filierelor, de profilurile dominante și de distribuția candidaților între licee.

De aceea, aplicația analizează rezultatele pe filiere — teoretică, tehnologică și vocațională — și, acolo unde datele permit, pe profiluri.

Două orașe cu aceeași promovabilitate generală pot avea realități educaționale foarte diferite.

05

Diagnosticul educațional urban

Patru dimensiuni complementare

Diagnosticul educațional urban este construit pe patru dimensiuni: Excelență, Echitate, Robustețe educațională și Risc educațional.

  • Excelența măsoară vârful de performanță.
  • Echitatea măsoară cât de echilibrat sunt distribuite rezultatele.
  • Robustețea educațională măsoară baza largă și stabilă de rezultate bune.
  • Riscul educațional măsoară zona de vulnerabilitate: candidați sub 6, absenți și deficit de promovabilitate.
Vezi dimensiunile diagnosticului
06

Cum citim harta și topurile

Culorile arată poziția relativă

În harta interactivă, orașele sunt grupate în patru intervale de clasament: Top 1–10, Locurile 11–19, Locurile 20–29 și Locurile 30–41.

Culoarea unui oraș arată poziția sa relativă față de celelalte municipii reședință de județ pentru indicatorul activ.

Pentru indicatorii pozitivi, o valoare mai mare înseamnă o poziție mai bună. Pentru indicatorii de risc, o valoare mai mică înseamnă o poziție mai bună.

07

Limitele analizei

Datele trebuie citite în context

Indexul Educației Urbane nu este un diagnostic definitiv despre calitatea educației dintr-un oraș. Este un instrument de citire a unor date publice, construit pentru a evidenția diferențe, riscuri, puncte tari și întrebări relevante.

Rezultatele la Bacalaureat arată performanța candidaților care ajung la finalul liceului și intră în examen, nu întregul parcurs educațional al unei generații. Ele nu surprind direct abandonul anterior, calitatea educației primare și gimnaziale, resursele familiale, migrația școlară, selecția între licee sau toate diferențele socio-economice dintre elevi.

Un rezultat bun poate indica performanță solidă, dar poate ascunde polarizare internă. Un rezultat modest poate indica vulnerabilitate, dar poate reflecta și o structură școlară diferită. De aceea, fiecare oraș trebuie citit prin combinația dintre indicatorii generali, structura pe filiere, distribuția notelor și diagnosticul educațional urban.

08

Cum pot fi folosite datele

De la clasament la conversație publică

Scopul aplicației este să transforme datele în conversații utile pentru orașe.

Pentru administrații locale, indexul poate arăta unde sunt punctele tari și unde apar vulnerabilități educaționale. Pentru școli și inspectorate, indicatorii pot ajuta la identificarea diferențelor dintre filiere, profiluri și licee.

Datele nu rezolvă singure problemele, dar pot face problemele mai vizibile, mai inteligibile și mai greu de ignorat.

Deep dive

Definiții indicatori

Definiții operaționale ale indicatorilor folosiți în aplicație.

Promovabilitate reală

Promovabilitatea reală arată ponderea candidaților promovați din totalul candidaților înscriși.

Formulă: promovați / candidați înscriși × 100.

Acest indicator include efectul absențelor și este util pentru a înțelege câți dintre candidații intrați în sesiunea de Bacalaureat ajung efectiv să promoveze.

Promovabilitate din prezenți

Promovabilitatea oficială arată ponderea candidaților promovați din totalul candidaților care s-au prezentat la examen.

Formulă: promovați / candidați prezenți × 100.

Acest indicator elimină efectul absențelor și măsoară performanța candidaților care au susținut efectiv probele examenului.

Media Bac

Media Bac reprezintă media aritmetică a mediilor finale obținute de candidații prezenți.

Formulă: suma mediilor finale / numărul candidaților prezenți.

Indicatorul sintetizează nivelul general al rezultatelor obținute într-un oraș.

Medii 9+

Indicatorul Medii 9+ arată ponderea candidaților care au obținut media finală de cel puțin 9.

Formulă: candidați cu media finală ≥ 9 / candidați prezenți × 100.

Indicatorul surprinde vârful de performanță și este folosit ca bază pentru dimensiunea de Excelență.

Medii 7+

Indicatorul Medii 7+ arată ponderea candidaților care au obținut media finală de cel puțin 7.

Formulă: candidați cu media finală ≥ 7 / candidați prezenți × 100.

Indicatorul arată cât de largă este baza de rezultate bune a orașului, dincolo de zona mediilor foarte mari.

Candidați sub 6

Indicatorul Candidați sub 6 arată ponderea candidaților prezenți care au avut media finală sub pragul de promovare.

Formulă: candidați prezenți cu media finală < 6 / candidați prezenți × 100.

Indicatorul este una dintre componentele riscului educațional.

Absenți / neprezentați

Indicatorul Absenți / neprezentați arată ponderea candidaților care nu au ajuns să susțină examenul, raportat la totalul candidaților înscriși.

Formulă: candidați absenți sau neprezentați / candidați înscriși × 100.

Indicatorul este important deoarece separă performanța celor care au susținut examenul de problema participării efective la Bacalaureat.

Excelență

Excelența măsoară capacitatea orașului de a produce vârfuri de performanță la Bacalaureat.

Indicatorul se uită la ponderea candidaților prezenți care obțin medii foarte mari, de cel puțin 9.

Un scor mai mare indică o prezență mai puternică a rezultatelor de top în oraș, nu doar o promovabilitate bună în ansamblu.

Echitate

Echitatea măsoară cât de echilibrat sunt distribuite rezultatele în interiorul sistemului educațional local.

Indicatorul ia în calcul diferențele dintre filiere, diferențele dintre profiluri și gradul în care mediile foarte mari sunt concentrate într-un număr restrâns de licee.

Un scor mai mare indică o performanță mai bine distribuită, în care rezultatele bune nu depind excesiv de o singură filieră, de câteva profiluri sau de foarte puține licee.

Robustețe educațională

Robustețea educațională măsoară cât de largă și stabilă este baza de rezultate bune a orașului.

Indicatorul urmărește ponderea candidaților cu medii de cel puțin 7 și felul în care această bază evoluează față de anii anteriori.

Un scor mai mare indică un sistem educațional mai solid, în care performanța nu se limitează la vârfurile de excelență, ci include o masă mai largă de candidați cu rezultate bune.

Risc educațional

Riscul educațional măsoară dimensiunea zonei de vulnerabilitate din rezultatele orașului.

Indicatorul ia în calcul candidații cu medii sub pragul de promovare, absenții sau neprezentații și deficitul de promovabilitate reală față de un nivel considerat stabil.

Spre deosebire de celelalte dimensiuni, un scor mai mare la Risc educațional indică o situație mai vulnerabilă, care merită analizată mai atent.

Utilizare, citare și feedback

Cum pot fi citate datele și prelucrările

Datele de bază utilizate în aplicație provin din surse publice. Metodologia de agregare, indicatorii derivați, structura de analiză, topurile, hărțile, graficele, interpretările și textele editoriale sunt realizate de Institutul pentru Orașe Vizionare și fac parte din produsul Indexul Educației Urbane, sub umbrela CITY INDEX.

Tabelele, topurile, graficele și concluziile pot fi citate sau preluate punctual în materiale editoriale, prezentări, analize sau comunicări publice, cu menționarea clară a sursei: „Institutul pentru Orașe Vizionare – Indexul Educației Urbane 2026”. Preluarea trebuie să păstreze contextul indicatorilor și să nu modifice sensul rezultatelor.

Dacă observați erori, neconcordanțe, probleme de afișare sau formulări care pot fi îmbunătățite, vă rugăm să ni le semnalați. Indexul Educației Urbane este un produs editorial de date în evoluție, iar feedbackul documentat ne ajută să corectăm și să îmbunătățim analiza.

Reproducerea integrală a aplicației, reutilizarea metodologiei, integrarea topurilor sau vizualizărilor în alte produse, platforme ori rapoarte comerciale, precum și redistribuirea sistematică a prelucrărilor necesită acordul prealabil al Institutului pentru Orașe Vizionare.

Pentru analize detaliate, rapoarte personalizate, comparații între orașe sau utilizări instituționale ale datelor, ne puteti contacta direct la contact@iov.ro.