Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, astăzi, Înălţarea Sfintei Cruci, numită şi Ziua Crucii. Această sărbătoare extrem de importantă se serbează cu post, aducând aminte tuturor credincioşilor de patimile şi moartea Mântuitorului, motiv pentru care în această zi se ţine post, pentru sănătatea familiei şi spor în gospodării. Aceasta este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.
Se obişnuieşte ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac se strâng ultimele plante de leac, care sunt aduse, împreună cu un buchet de flori și busuioc la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea de boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop fertilizator. Oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Tot pe 14 septembrie se sărbătoreşte amintirea a două evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci:
– Aflarea Crucii pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit şi înălţarea acesteia în faţa poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335.
– Aducerea Sfintei Cruci de la păgânii perşi din anul 629, pe vremea împăratului bizantin Heraclius. Acesta a pus-o la loc de cinste în Biserica Sfântului Mormânt al Sfintei Cruci din Ierusalim.
Tot în această zi, în zonele viticole se începe culesul viilor, iar în alte zone, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun.
Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.
Se crede că monedele care se sfinţesc în această zi şi sunt păstrate în portofel împreună cu o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.
În calendarul popular, această sărbătoare mai poartă şi numele de Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui.
Lasă un comentariu