Patronatul Român vrea să modifice Codul Fiscal: „Organele de control să înceapă cu consilierea, nu direct cu măsurile drastice”

Filiala Arad a Confederaţie Patronatului Român trage încă un semnal de alarmă referitor la controalele „abuzive” la care sunt supuse firmele de către ANAF.  Având drept scop scop salvarea firmelor de la faliment, Patronatul Român a luat atitudine şi a iniţiat o serie de propuneri de modificare a legislaţiei aflate în vigoare dorind să vină în sprijinul investitorilor români.

„Dacă săptămâna trecută discutam despre faptul că scopul autorităților de control trebuie să vizeze, în primul rând, lupta împotriva coruptiei, fraudei și evaziunii fiscale, acum doresc ca, prin intermediul dumneavoastră, să sensibilizez forţele politice să ţină cont de vocea patronatelor, care reprezintă la nivel de Arad 120 de firme, cu 14500 de angajati, iar la nivel naţional repezentăm vocea a 6500 de firme şi 680.000 de angajati. Acum, dorim, concret, ca în Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală să fie modificată după cum urmează; După art. 9 să fie introdus art. 9.1”, a arătat Marin Crişan, preşedintele Filialei Arad a Patronatului Român.

Iată care este propunere de completare a legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, solicitată de Patronatul Român:

Articol unic – După art. 9 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 9.1, cu următorul cuprins:

„Art. 9.1 Dreptul de consiliere (îndrumare)

(1) Organele fiscale au obligaţia ca, de la derularea inspecţiei fiscale şi până la aplicarea sancţiunii, să consilieze contribuabilii în vederea remedierii aspectelor neconforme.

(2) Pentru realizarea consilierii, organul de control încheie un proces – verbal care face referirere la aspectele neconforme şi se stabilesc termele de remediere. Controlul se reia într-un interval de timp ce nu poate fi mai mic de 10 zile.

(3) Sancţiunile şi oricare alte dispoziţii obligatorii înscrise în actul de control sunt nule de drept dacă s-au dispus fără întocmirea procesului – verbal prealabil, cu acordarea termenului de remediere.

(4) Organele fiscale care,   prin efectul legii, pot efectua un control inopinat, conform art. 134, sau când sunt sesizate sau se autosesizeaza/constată   fapte flagrante, se exceptează de la procedura consilierii.

„Dorim ca organele de control să înceapă cu consilierea, nu direct cu măsurile drastice, adică cele a aplicării unor amenzi mari şi greu de suportat. De aceea, în calitate de preşedinte al Filialei Arad a Confederaţie Patronatului Român, mă alătur colegilor mei din ţară pentru a iniţia propunerea de modificare a legislasţei în vigoare. Deoarece Patronatul Român preprezintă la nivel naţional interesele a peste 6300 de firme cu peste 680.000 de angajaţi, dispunem de prevederile art. 74 şi 75 din Constituţia României care prevedea ca fiecare judeţ să depună un număr de 500 de semnături. La nivelul judeţului Arad, Filiala Arad a Confederaţie Patronatul Român reprezintă interesele a 145 de firme cu peste 16.000 de angajaţi, iar acest lucru e important deoarece ne putem face auzite vocile. Nu putem avea un stat care să dea bunuri şi servicii publice de mare calitate fără să aibă o colectare foarte bună şi fără să aibă companii puternice. Faţă de restul Europei, avem cheltuieli bugetare per PIB foarte mici şi asta pentru că în mare parte veniturile bugetare per PIB sunt foarte mici aici. Rolul preventiv, de consiliere, al organelor fiscale şi de control este prezent în legislaţia statelor importante ale Uniunii Europene. Pentru a avea un stat puternic este important să ne aliniem la legislaţia europeană, o legislaţie simplă cu efecte benefice asupra dezvoltării economice”, a declarat preşedintele Filialei Arad a Patronatului Român.

În completare, vicepreşedintele filialei, Marcel Măinescu, a precizat: „Prin aceste demersuri, dorim să venim în sprijinul tuturor firmelor, dar în special al firmelor mici şi mijlocii în vederea bunei desfăşurări a activităţilor eonomice pe care le intreprind acestea, dezvoltarea lor şi nu sufoacerea prin acţiuni contravenţionale consecutive. Desfăşurarea activităţilor economice în condiţii normale dau posibilitatea firmelor să-şi plătească corect şi la timp taxele şi impozitele către stat, şi aşa vom putea vorbi despre un stat puternic, cu firme puternice din punct de vedere economic.”