Teatrul Vechi, un simbol al Aradului de interes major în ceea ce privește identitatea culturală a municipiului nostru, ține capul de afiș al agendei publice în aceste zile.
„Actorii” implicați fac tot ce le stă în putință să dea totul pe „scena” acestuia, dar mai puțin în beneficiul comunității, din păcate, și mai mult în cel al intereselor politice sau de altă natură. Cu excepția societății civile, desigur, singura care a înțeles, cu adevărat, însemnătatea obiectivului.
Rezumând situația de fapt (și de drept), municipalitatea se află în punctul de a-și exercita dreptul de preempțiune la achiziționarea imobilului. În timp ce consilierii USR-PLUS și cei ai PSD au convocat o ședință de Consiliu Local Municipal în care să se exprime în favoarea exercitării acestui drept, colegii lor din forul legislativ local (reprezentanți ai PNL, UDMR și PMP) o ignoră. Adică, nu participă la aceasta, astfel încât ședința să nu se poată desfășura din lipsă de cvorum. Dacă în ceea ce-i privește pe liberali nu se mai obosește nimeni să le judece comportamentul (unul care nu e prima dată anti-Arad!), UDMR și PMP, prin neparticipare, nu dovedesc decât obediență față de PNL și faptul că pun interesele politice deasupra celor ale comunității. Lucru peste care, prin alăturare, cei de la USR-PLUS și PSD par să fi trecut. Că și pentru ei totul e un joc politic, de imagine, e clar: Chiar și cu participarea UDMR și a PMP la ședința de CLM tot nu ar putea fi adoptat proiectul de exercitare a preempțiunii, pentru că este nevoie de două treimi din rândul consilierilor pentru a „trece”, deci e nevoie de voturi și de la liberali. Iar liberalii clar nu participă! (Dacă între timp se schimbă lucrurile și primesc altă sarcină de partid, mea culpa, înseamnă că am scris degeaba – sau nu!)
În mijlocul acestor jocuri politice și de imagine, apare primarul Călin Bibarț și explică, într-o conferință de presă, de ce nu are rost să fie votat proiectul cu preempțiunea: Municipalitatea nu are bugetul aprobat, deci ar fi în imposibilitatea de a achiziționa imobilul în termen legal și, în consecință, proprietarul tot l-ar vinde, în final, altcuiva. Dar, nu e totul pierdut! Călin Bibarț se urcă pe un cal alb și, alături de scriitorul Gheorghe Schwartz, reprezentantul mai multor organizații ale societății civile, anunță faptul că Municipalitatea îl va expropria pe deținătorul imobilului – oricare va fi el la momentul respectiv (moment despre care, totuși, nu știm când va fi sau dacă va mai fi!). Cu alte cuvinte, ne-am ales cu o promisiune din partea primarului. Una care, neîndeplinită, ar putea echivala, eventual, cu o demisie în alb. Ca și calul primarului.
Acestea fiind spuse, cel puțin decamdată se lasă cortina peste Teatrul Vechi…
cortina s-a lasat de mult, pe vremea fostului primar Popa si a lui Parpala la CJ . amanunt: Bognar era viceprimar
se va rezolva totul asa cum trebuie si cum se face pe sub masa
Ieri s-a desfășurat încă un episod din telenovela tragicomică “Maimuța la teatru”, pardon, “Ursul la teatru”. Față în față cu dușmanul scriitor Schwartz, care a scris mai multe cărți decît a citit el, ursulețul Bibi și-a întors buzunarele goale pe dos și a adoptat mina aceea de baiat sărac de la țară care are voință dar n-are putirință. Cum sa dea el din banii strânși cu sudoare și lacrimi din taxele plătite de noi atâta purcoi de bani la un ticălos de apropitar când mărețe lucrări sunt de înfăptuit în magnificul nostru oraș. Asfaltări la prețuri triple, locuri de joaca penntru copii așijderea, studii de fezabilitate inutile pentru investiții fantomă, bașca fapte de cultură numite Festivalul berii, catlanelor, paradaicilor. Urmeaza să facă și o ediție specială a Târgului de Fete de la Găina pe ștrand, să ajute la revitalizare.Iar CET-ul mai are atâtea subvenții de înghițit.
De fapt, niciodată și nimeni din Primăria Aradului nu a avut intenția de a face o asemenea risipă. Numai noi, în naivitatea noastră, am crezut că vreun moment acești pitecantropi care ne administrează vor avea un moment de luciditate și , de rușine, vor acționa chiar în interesul unora dintre amărâții cetățeni ai urbei. O iluzie. Maimuțele, urșii și chiar pitecantropii nu au mustrări de conștiință. Pot avea în schimb conturi bancare.
ce asteptari aveti de la sacii de cartofi ai lui Falca??Bibart nu e si el decat un sac de cartofi. rusine sa le fie ca au nenorocit Aradul!!
[…] Teatrul Vechi, jocurile politice și calul alb al primarului […]