Scandal în Bosnia, în atenția procuraturii: pacienți cu Covid-19 ar fi fost tratați cu gaz industrial, în loc de oxigen medicinal

Scandal în Bosnia, în atenția procuraturii: pacienți cu Covid-19 ar fi fost tratați cu gaz industrial, în loc de oxigen medicinal

Un scandal de proporții se anunță in statul bosniac, Republica Srpska. „Pacienților Covid li s-ar fi administrat gaze industriale în loc de oxigen medical, în cel puțin două clinici”, potrivit Tagespiegel.de.

„Gazul industrial este folosit pentru sudură. În Bosnia, se spune că mai multe clinici au tratat cu oxigen greșit, pacienți cu Covid 19. Justiția investighează”, relatează publicația elvețiană, Der Bund.ch.


„Nu e nevoie să vă faceți griji”, asigură Alen Seranic, ministrul Sănătății din statul bosniac al Republicii Srpska. Același oxigen este folosit în clinicile Covid, „cu care bebelușii, familiile și alți pacienți au fost vindecați, timp de 20 de ani”, precizează el.

Primarul din Banja Luka, Draško Stanivuković, nu este însă de acord. Potrivit informațiilor sale, clinica universitară din Banja Luka și-a obținut oxigenul de la compania TGT Tehno Gas, chiar dacă această companie are licență doar pentru comerțul cu gaze tehnice. Stanivuković pune întrebarea: „Pacienții știu că oxigenul lor a fost livrat fără licență, certificat și controale? ”


Agenția Bosniacă pentru Medicamente ar fi interzis companiei fostului șef de poliție, Stanislav Cado, să producă și să comercializeze gaze medicale, din cauza lipsei de licențe.

Nevoia de calitate

Producția de gaze medicale este „similară” cu cea a gazelor tehnice, dar datorită aprobărilor și controalelor de calitate necesare pentru medicamente, implică personal și costuri semnificativ mai mari, a declarat un expert în industrie, pentru Tagesspiegel. Atunci când se administrează oxigen produs în scopuri industriale, nu înseamnă neapărat că există consecințe asupra sănătății, dacă e imbuteliat corect, consideră acesta.


Totuși, în timpul umplerii și transportului, oxigenul declarat incorect ar putea ajunge cu ușurință la „contaminare”, din cauza lipsei controalelor: „Iar acesta devine deosebit de riscant, dacă se folosește oxid de azot, în care conținutul de CO2 este prea mare. Pacienții nu observă acest lucru și nu se trezesc din anestezie”, mai precizează expertul german, pentru publicația citată.


Pe lângă Clinica universitară din Banja Luka, gazele industriale ar fi fost administrate și în spitalul Covid din Trebinje. Portalul web „klix.ba” se întreabă și dacă numărul deceselor de Covid 19 din Bosnia, care este vizibil ridicat, în comparația internațională, „are legătură cu calitatea oxigenului”.

O afacere mult mai mare

Dusko Tomic, avocatul mai multor familii de pacienți decedați din cauza Covid, vorbește despre indicii că unii pacienți ar fi murit din cauza oxigenului administrat și solicită consecințe pentru cei responsabili: „Aceasta este o afacere mult mai mare decât vă puteți imagina”, a spus el.


În ciuda tuturor dovezilor care confirmă nocivitatea oxigenului tehnic în tratamentul pacienților cu COVID-19, directorul Spitalului Universitar din Republica Srpska, Dr. Vlado Đajić, a rămas la argumentul său, că oxigenul utilizat pentru tratarea pacienților este în regulă și că nu au existat consecințe documentate, pentru sănătatea umană. „Am fost pus într-o poziție extrem de incomodă atât ca medic, cât și ca șef al acestei facilități”, a spus el.


Oxigenul administrat în clinicile din Republica Srpska este de „aceeași calitate cu cel folosit la München sau Viena”, afirmă și Milorad Dodik, membru al triplei Președinții a Bosniei-Herțegovina.


Potrivit informațiilor din presă, parchetul Republicii Srpska investighează acum situația care a creat scandalul, iar familiile decedaților sunt gata să depună acuzații împotriva celor responsabili.


Oficialii supuși criticilor se plâng de „tactici de sperietură, motivate politic”. Însă dezvăluirile despre achizițiile corupte, din timpul pandemiei, sunt mai multe. Șeful autorității sanitare a fost arestat la mijlocul lunii septembrie, fiind suspectat că a cumpărat echipamente de protecție medicală la prețuri disproporționat de mari.

Notă: Articolul a apărut și în HotNews
Foto: Jochen Tack / imageBROKER / Profimedia

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.