Nemulțumiri legate de prețul chiriilor în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și alte orașe din țară

Prețul chiriilor reprezintă unul dintre principalele motive de nemulțumire urbană, potrivit unui sondaj Active Research, realizat pentru Rețeaua pentru Natură Urbană (RNU).

Potrivit unui comunicat de presă al RNU; Cluj-Napoca domină topul nemulțumirilor la nivel național, cu 81% dintre respondenți nemulțumiți de prețul chiriilor. La nivelul întregului eșantion analizat, 71% dintre respondenți declară că sunt nemulțumiți de costul chiriilor, în timp ce 29% se declară mulțumiți sau foarte
mulțumiți.

„Facem un apel către autorități, pentru că există un dezechilibru tot mai vizibil între venituri și costurile locuirii. Tema locuirii accesibile trebuie să devină o temă centrală în politicile urbane. Soluții există: să construim mai multe locuințe publice, dezvoltatorii privați să ofere o cotă parte primăriilor locuințe sub prețul pieței, așa cum se întâmplă în alte țări din Europa, mai multe cămine pentru studenți etc.”, a declarat Adi Dohotaru, președinte al Societatea Organizată Sustenabil ASOS / vicepreședinte Rețeaua pentru Natură Urbană RNU.

Conform Eurobarometrului 2025, lipsa locuințelor accesibile reprezintă cea mai urgentă problemă în Uniunea Europeană pentru 51% dintre europenii care trăiesc în orașe de peste 50.000 de locuitori, la distanță semnificativă față de șomaj și lipsa oportunităților locurilor de muncă (33%) ori calitatea scăzută a serviciilor publice (32%).

„Situația este și mai accentuată în anumite orașe mari. În Cluj-Napoca, datele confirmă percepția deja răspândită despre nivelul ridicat al costurilor locuirii în acest oraș, cu 81% nemulțumiți, cel mai mare
procent din țară. În București, două treimi dintre respondenți sunt nemulțumiți de costul chiriilor, iar în Iași aproape 64% exprimă aceeași nemulțumire. Aceste rezultate sugerează că problema accesibilității
locuirii nu mai este una punctuală, ci una structurală în marile orașe din România. Presiunea asupra chiriilor devine un factor care influențează direct calitatea vieții urbane, mobilitatea rezidențială și
chiar accesul la alte resurse urbane, inclusiv spațiile verzi sau infrastructura de recreere”, a spus Valentin Rațiu, sociolog Active Research.

De remarcat, că cercetarea a fost realizată prin metoda drumului aleatoriu (random route) pe un eșantion de 2180 de respondenți în 10 orașe din România (București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov, Oradea, Arad, Satu Mare, Piatra Neamț, Bistrița), și are o marjă de eroare de 2,1% la un interval de încredere de 95%.