La o privire atentă asupra mișcărilor de natură geopolitică putem observa o dinamică fără precedent. Nimic din ce este astăzi pare că nu va mai exista mâine, că să nu mai vorbim peste luni sau ani.

În noua paradigmă mondială, este evident că fiecare țară încearcă să-și fructifice potențialul conferit de poziția geografică, resurse, armată, tehnologii deținute sau populație. Pe scena lumii se desenează noi trasee comerciale, noi rute pe unde vor circula resursele și materiile prime, se configurează noi alianțe regionale politico-militare bazate pe interese economice comune. 

Din perspectiva de mai sus devine tot mai clar că și România trebuie să abordeze cu mare atenție toate aceste aspecte în scopul creșterii relevanței sale geopolitice la nivel regional și internațional. Fără îndoială, orice s-ar spune, țara noastră a câștigat o tot mai mare relevantă strategică în noul context de securitate generat de războiul din Ucraina. Ieșirea la Marea Neagră, portul Constanța, configurația geografică și resursele subsolului îi conferă atractivitate. Mai mult, ultimele evoluții și reconfigurări internaționale amplifică relaționarea României cu  state europene importante: Franța, Germania, care, așa cum se poate vedea, își gândesc unele proiecte strategice în relație noi. 

Totodată, a devenit un truism faptul că dezvoltarea statului român este strâns corelată cu ce se va întâmpla în viitorul apropiat în Uniunea Europeană, cu fondurile europene, cu investițiile din Occidentul european. 

Cred că prioritatea zero pentru orice guvern român trebuie să rezide tocmai în promovarea externă a potențialului strategic al României, în realizarea unei predictibilități fiscale și implementarea unor facilități importante pentru cei care doresc să investească la noi.

Antoniu Martin