Istoricii și intelectualii care se respectă cunosc că există două viziuni dominante privind conceptul de națiune: Cea etnică și națiunea civică. Aceste viziuni nu sunt doar simple speculații filosofice ci au avut și continuă să aibă un impact covârșitor asupra fenomenelor sociale, politice și culturale.
Definiția etnică a națiunii, realizată de scriitorul romantic german Herder, și-a pus amprenta semnificativ pe evoluția unor societăți și state din epoca modernă și contemporană. Abordarea exclusivistă, de tipul dacă nu ești de același sânge nu poți face parte din aceeași națiune, a generat fenomene politice precum fascismul și nazismul, care au provocat atrocități inimaginabile.
La polul opus, se află viziunea civică despre națiune, definită de francezul Ernest Renan prin sintagma ,,un plebiscit de fiecare zi”. Altfel spus, națiunea civică se bazează și se construiește pe toți cetățenii care asumă un viitor împreună, având la bază o constituție care să le garanteze drepturile și libertățile.
Poate nu conștientizăm tot timpul cât de importantă este înțelegerea celor două concepții despre națiune și societate, cât de diferite sunt acestea și ce clivaje produc și în prezent între cetățenii aceleiași țări.
Dacă am realiza puțin mai mult semnificațiile despre care am scris mai sus, nu ne-am mai lăsa așa fascinați de tot felul de abordări populiste cu tentă naționalistă, care suprapun conceptul de națiune peste cel de popor. Dacă intelectualii care pricep câte ceva ar explica cetățenilor mai clar aceste lucruri, cu siguranță că am fi mult mai atenți și mai critici față de tot felul de demagogi. În schimb, poate ne-am implica mai serios în mișcări civice autentice și în politică, pentru a popula partidele cu mai mulți oameni de calitate și profesioniști. Până la urmă, națiunea este un plebiscit de fiecare zi. Depinde doar de noi cum o menținem.
Antoniu Martin, istoric și analist politic
Lasă un comentariu