Ne-au bătut francezii. Oare? Mai degrabă ne-a bătut o selecționată de fotbaliști de pe mai multe meridiane și paralele din insule ce au fost „vizitate” și mai apoi înmatriculate la Franța de marinarii francezi în secolele trecute. Nici nu mai contează foarte mult, dar noi ne-am prezentat doar cu fotbaliști din regiunile românești pe care am reușit să le păstrăm de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. Și nu că n-am avut vapoare. Am avut chiar flotă. Și cu asta revenim la cel atât de legat de acest subiect. A dat-o sau nu? Nu știm. Știm doar că nu mai e. Și e destul. Dacă o aveam ce făceam cu ea? Exact ce am făcut cu fabricile, mormanul de fiare vechi a primului șmecher, în ordinea sosirii. Așa că, fără flotă e normal să luăm bătaie de la unii care o mai au. Din păcate nu mai știm ce putem păți dacă nu ne refacem la timp flota noastră. Vin rușii? Ăștia vin oricum, și pe mare dar și pe uscat. Doar că pe uscat sunt mai periculoși. La Marsilia le-au luat de pe mese berea englezilor și de ciudă că aceștia nu beau vodcă le-au mai spart și căpățânele. NU la toți, că erau mai mulți. Pe teren au dat-o la pace. Cred că de frică. Jucătorii aveau în tribune familiile și nu au riscat nimic, având în vedere strategia „în forță” a jandarmilor din Franța, ce s-a limitat la amenințarea: Stați cuminți rușilor, că vă dăm să beți apă tot sejurul din această vară.
Nu-i nimic. Am înfrânt și de data asta cu o echipă bună, urmează Elveția cu care avem de luat o revanșă. Un 4-1 după o vopseală generală. Apoi, Albania cu peronul pe ambele părți. Și abia aștept să reîntâlnim Franța într-un duel „care pe care”, unul adevărat, exact ca și cel cu Norvegia la handbal fete de acum câteva luni.
În rest, UTA noastră prea bătrână și mai puțin doamnă s-a mai fript o dată de ligă. Nu-i gata stadionul și lumea se deplasează mai greu în celălalt capăt de oraș. Nu-i bai, poate vine Țiriac și face un turneu pe iarbă și așa se scoate primarul cu stadioanele super-market. Fotbalul ia bani mulți și dacă nu sunt talente evidente, ce rost are investiția în infrastructură? Pentru suporteri? Cine-s ăștia? Niște derbedei care zbiară fără-ncetare. Probabil așa gândește politicianul de clasă ce se vrea la București. Noi îl dăm cu voioșie și fără părere de rău. Ba, din contră. Doar că ni se face olecuță de milă de cei care vor intra pe mânuța lui, bine orientată spre fezabilitate.
Un 3-0 cu Elveția ne satură pentru o vreme de politică. Și de furtișagurile ce sunt ca și consecință a ei.
Asta cu ploaia a venit pe nepusă masă. Cine mai crede azi în prognoze? Câteva prelate pe gazon sau orice altă soluție închidea subiectul și nu era de bun augur ca numel primarului să treacă neobservat de comentatorii televiziunilor și nu numai. De bine sau de rău. NU contează. El trebuie să fie protagonist. Cum se spune într-o vreme despre Hitler. La nuntă voia să fie în locul mirelui, la film în locul actorului principal, doar la înmormântări nu prea se grăbea să ia locul împricinatului.
Lasă un comentariu