Printre puținele reprezentări ale Apocalipsei care se regăsesc în bisericile din România, Paraclisul „Buna Vestire” din Biserica Nicolae din Șchei (Brașov), conține 13 scene ale sfârșitului lumii.
Ceea ce atrage cel mai mult atenția este, însă, o frescă controversată intitulată „Roata lumii”, care redă o scenă a rotirii Pământului în jurul Soarelui.
Soarele, în mijlocul căruia este un triunghi echilateral care încadrează „ochiul cel neobosit“, aruncă spre Pământ raze ucigătoare. Este „Ochiul lui David”.
Pământul apare pictat ca o sferă susţinută de cei patru sfinți. Doi câte doi şi la poli opuşi, aceștia au haine de aceeaşi culoare. Par să fie doi bărbaţi şi două femei. Nu au aceeaşi vârstă, nici aceeaşi rasă nu par să fie. Dar cel mai ciudat lucru este poziţia lor.
Îngerii par că încearcă să urnească planeta, dar nu în plan orizontal, al mişcării de rotaţie, ci în plan vertical, de parcă ar vrea s-o dea peste cap.
Această „Roată a lumii” face parte din ansamblul scenelor care descriu Apocalipsa, iar cei patru par că vor să inverseze polii magnetici ai Pământului, ceea ce anunţă sfârşitul lumii, susțin unii teologi.
Scenele Apocalipsei, Iisus ţinând sabia în gură, ochiul lui David, toate acestea sunt zugrăvite pe pereţii locaşului de cult. Istoria picturilor începe cu istoria paraclisulului, pe care părintele Vasile Oltean a reușit s-o afle, după o îndelungată muncă de cercetare. „Iulie 9 zile, luni, la 7 ceasuri, s-au pus temeliile paraclisului, care s-au făcut pentru treaba ispovedaniei, întru hramul Blagoveştenilor Precestei, care s-au făcut prin îndrumarea şi purtarea de grijă a popei Radului, fiul popei Radu Tempea”, potrivit unei cronici din anul 1733.
„Roata lumii” este o reprezentare unică în lume. La momentul când a fost pictată, Biserica Catolică încă nu admisese teoria lui Galilei (n. 1564 – d. 1642). În 1741, Vaticanul a permis publicarea cărţilor savantului şi abia ulterior a recunoscut formal că Pământul se roteşte în jurul Soarelui.
În 1733, însă, nici nu se punea problema rotaţiei planetelor.
Câteva scene din Vechiul Testament sunt şi ele zugrăvite pe pereţi. Picturile au fost realizate în 1737, de către Gheorghe Hrănite şi fratele său Grigore, pe cheltuiala şcheienilor Hagi Radu şi fratele său Şandru, Teodor Ciurcu şi fratele său Hagi Dimitrie, după cum este precizat în catastiful bisericii.
Picturile cu care Ioan Hrănite a decorat zidurile bisericii din Şchei, dar şi celei din Tismana (Gorj), conţin şi alte lucruri care pot fi interpretate drept nave extraterestre, avioane sau costume de protecţie. La fel ca „Roata Lumii“, acestea introduc elemente laice, de ordin ştiinţific.
Foto: megacurioso.com.br
Lasă un comentariu