A treia ZI DE PAȘTE. Ce NU AI VOIE SĂ FACI în această zi!

A treia zi de Paşte, numită și Marţea Albă din Săptămâna Luminată sau Oloagele, are o puternică semnificație pentru credincioși.

Această zi este zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă, nu se face curat, iar femeile dau de pomană vinul roşu şi pasca rămase de la Paşte.

Marţea Albă se ţine pentru că se crede că acela care va lucra în această zi va orbi.

În această zi au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agnet (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agnet este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor și a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

În ziua a treia de Paște se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”.

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pască“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos. În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci.

Totodată, astăzi, creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici, trecut la cele veșnice pe 3 mai 1900.

Cuviosul Irodion a fost văzător cu duhul. A prorocit înainte de a trece la cele veşnice pustiirea mănăstirii Lainici. Prorocia sa a fost împlinită în toamna anului 1916, când trupele germane au transformat mănăstirea în grajd pentru cai. Abia în anul 1929 este readusă aici viaţa monahală. După şapte ani de la trecerea la cele veşnice, Părintele Irodion a fost deshumat și s-a descoperit că trupul său era neputrezit şi izvorâtor de miresme (bine mirositor).

Pe 8 aprilie 2009, IPS Părinte Irineu, Mitropolit al Olteniei, a primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel să găsească moaştele Cuviosului Irodion. Sfântul s-a lăsat redescoperit pe 10 aprilie, iar moaştele sale au fost aşezate într-o raclă de argint.

Trecerea Cuviosului Irodion în rândul sfinţilor a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în 29 octombrie 2010. Sfântul Sinod a hotărât ca ziua sa de prăznuire să fie 3 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice.

Canonizarea Cuviosului Irodion a fost proclamată la data de 1 mai 2011, la Mănăstirea Lainici.