Aradul, sub cod verde

Primarul Gheorghe Falcă continuă să ne uimească. După eşecul previzibil al candidaturii Aradului la titlul „Capitală Europeană a Culturii”, în 2021, primarul mai aruncă o bombă la fel de fâsâită: candidatura la titlul de Capitală Verde a Europei, în 2018. Pe mine unul m-a apucat râsul când am auzit de această nouă fantezie, anunţată cu mare pompă într-o conferinţă de presă. Din care conferinţă am aflat, surprinşi, că Aradul are nici mai mult nici mai puţin decât 85,71 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Iniţial, am crezut că nu a înţeles bine colega noastră care a participat la conferinţa edilului şef. Ulterior, am crezut că Falcă a integrat, cumva, Aradul în pădurea Ceala (la el e posibil orice!). Dar nu, omul a spus că avem atâta spaţiu verde pe cap de locuitor, fără pădurea Ceala. Atunci, am înţeles că am o problemă. Eu şi ceilalţi 159.000 de arădeni care ne uităm în jur şi aproape că nu vedem decât betoane, pietriş acolo unde ar fi putut să fie gazon şi gazon uscat acolo unde ar trebui să fie iarbă verde. Mai vedem bălării pe marginea drumurilor, prin sensurile giratorii, dar nu credem că acestea sunt spaţii verzi cu care să ne lăudăm. Există şi excepţii, desigur, cum e celebrul parc de la Pădurice (mă rog, ce-a mai rămas din fosta Pădurice), unde însă se poate vedea, cu ochiul liber, densitatea spaţiului verde în raport cu arădenii care moţăie fericiţi pe numeroasele bănci sau se plimbă, înghesuit, pe aleile parcului.

Şi atunci, de unde cifra asta uluitoare, anunţată de primar? Ei bine, ea provine dintr-un aşa zis „Registrul local al spaţiilor vezi din Arad”, o lucrare comandată de Primărie. Subliniez asta: comandată de Primărie. Şi nu ieri – alaltăieri, ci în urmă cu vreun an de zile. De atunci, nişte omuleţi au numărat fiecare copăcel din Arad, inclusiv prunii din grădinile oamenilor, corcoduşii de la colţul străzii, sălciile de pe malul Mureşului. Probabil şi straturile de ceapă şi usturoi ale bujăcanilor sau ale celor din Gai. Era să uit de liliecii şi trandafirii de prin cimitire, care au rotunjit, la rândul lor, mai mult ca sigur, cifra anunţată de primar.

În fine, ca să n-o mai lungesc atâta, spun că după umila mea părere, „Registrul local al spaţiilor verzi din Arad” este o lucrare în care „formaţia” a cântat aşa cum a dorit cel care a plătit. În realitate, vedem cu toţii că spaţiile verzi sunt rare în Arad şi uneori chiar lipsesc. Vlaicu, cel mai mare cartier al oraşului nu are parc. Dar are două mall-uri. Aşa au ajuns arădenii din Vlaicu, forţaţi de cât verde se prăvăleşte peste ei, să-şi plimbe copiii prin cimitirul de la UTA, unde se mai practică şi jogging-ul sau datul cu biţigla…

Totuşi, să nu excludem din start orice şansă a Aradului de a deveni verde. Un prim pas în această direcţie a fost făcut: gardurile staţiilor de tramvai au fost vopsite în respectiva culoare. La fel şi stâlpii de prin oraş. Această înverzire ar putea continua cu pistele de biciclete şi eventual cu acoperişurile clădirilor, fapt care, sunt sigur, chiar dacă nu i-ar duce Aradului, titlul de Capitală Verde măcar l-ar face cunoscut în întreaga lume. De ce nu, dacă tot e posibil orice?