Bilanț cu gust de tradiţie: Say Cheese! Balkan Cheese!

Un proiect care spune una dintre cele mai frumoase poveşti din Balcani, povestea brânzelor din această zonă, se apropie de final. Întins pe mai bine de doi ani, condimentat cu cele mai interesante poveşti şi cu mirosuri proaspete, proiectul Say Cheese! Balak Cheese! a ajuns la ora concluziilor.

Nu înainte, însă, de a trece prin lungi şi interesante capitole: discuţii cu producătorii locali despre probleme, nevoi şi dorinţe, discuţii cu consumatori, despre gusturi și preferințe, întâlniri cu patronii şi bucătarii din domeniul HORECA, cu nutriţioniştii şi instructorii de sport pentru a afla dacă și-ar găsi loc brânzele produse de brânzarii de la noi în meniurile lor, dacă ar putea fi recomandate în curele propuse de medici, dacă s-ar mula, dacă ar aduce beneficii în plus antrenamentelor gândite de instructori; vizite în teren, aici, pe teritoriul GAL MVC; realizarea de studii legate de brânze şi modul lor de fabricare, descoperirea ineditului brânzelor locale, descoperirea poveștilor brânzarilor, povești care să se regăsească în prezentări video; realizarea de fotografii care să însoțească mai apoi albumul dedicat brânzelor de aici; vizite și schimburi de experiență cu GAL-urile partenere din România, Bulgaria și Grecia, participarea la festivalurile brânzelor de aici; discuții cât se poate de aplicare despre viitorul celor care pun pe piață produse manufacturate; două ateliere în care am pus față în față producătorii de brânzeturi, care se străduie să supraviețuiască pe o piață sufocată de supermarketuri, și patronii de restaurante din județul Arad, câțiva nutriționiști îndrăgostiți de produsele tradiționale, instructori de sport atenți la cum arată produsele puse de clienții lor în farfurie, reprezentanți DSVA, gata oricând să le dea sfaturi tuturor despre procedura de avizare a brânzăriilor, despre cum pot ajunge produsele lor pe mesele restaurantelor fără probleme, ce schimbări au apărut în ultima perioadă şi ce propuneri de modificări sunt acum pe masa legislativului.

O călătorie de peste doi ani în care s-au spus şi s-au povestit multe despre brânza proaspătă, caş, telemea proaspătă şi maturată, urdă, liptai, feta, kashkava  şi toate celelalte brânze prezente pe teritoriul celor 11 GAL-uri partenere în acest proiect transnaţional, patru din România, patru din Bulgaria și 3 din Grecia, la care se adaugă doi observatori din Republica Moldova  (Regional Development Company of Parnonas, Achaia Development Agency SA, Development Agency of Olympia S.A, GAL Rakovski, GAL Balchik – General Toshevo, GAL Troyan – Apriltsi – Ugarchin, GAL Slivnitsa – Dragoman, GAL Napoca Porolissum, GAL Lider Bistrița-Năsăud, Asociatia GAL Tecuci, GAL „Micro-Regiunea Văilor Crișurilor Alb și Negru, GAL Bugeac Kilim şi  GAL Movila Măgura). 

La ce concluzii au ajuns cei care au fost puşi la aceeaşi masă, cei care au parcurs cu noi drumul de peste doi ani prin trecutul, prezentul şi viitorul brânzelor produse în mod tradițional de către brânzari?

* Asocierea producătorilor e soluția pe care au identificat-o reprezentanții HORECA astfel încât produsele celor dintâi să-și găsească loc zi de zi în meniurile restaurantelor, o asociere care ar garanta livrarea zilnică şi la aceeaşi calitate a produselor derivate din lapte, cea mai mare problemă a restaurantelor care vor să se aprovizioneze de la producătorii locali.

* Stabilirea de legături, contacte directe care să le permită brânzarilor să-şi extindă producţia, ştiind că există interes ridicat pe piaţă HORECA şi nu numai, astfel încât extinderea producţiei să nu aibă efect de bumerang, așa cum o văd acum brânzarii locului.

* Simplificarea legislaţiei în ceea ce priveşte avizarea brânzăriilor și simplificarea relațiilor dintre brânzari și consumatorii finali, o simplificare de care au vorbit toți cei prezenți, dar care pare să fie și în atenția autorităților naționale, așa cum au anunțat și reprezentanții DSVSA invitați la ateliere.

* Accent pe calitatea produselor pe care le oferă brânzarii din zonă, pe diferenţa dintre producţia tradiţională locală şi producţia industrială dată de microroganisme, responsabile de fermentaţie, care dau acel gust special balcanic. Brânzarii și nu numai au insistat pe faptul că modernizarea condiţiilor de producere reduce biodiversitatea microorganismelor, ducând în cele din urmă la brânzeturi standardizate la nivel internaţional, brânzeturi pe care în cele din urmă mai nimeni nu și le dorește în farfurie, după cum spun patronii restaurantelor. Sublinierea importanţei produselor lactate oferite de brânzari, produse care nu intră în contact cu elemente de plastic, oferind încă o garanţie a prospeţimii lor, fapt care nu se întâmplă în cazul producţiei industrializate.

* Conştientizarea calităţii păşunilor de la noi, nefertilizate, pe care pasc animalele și care transformă în cele din urmă laptele şi de aici produsele derivate din lapte în produse ecologice, chiar dacă acestea nu sunt atestate oficial, un fapt agreat de toți cei prezenți la dezbateri.

* Conștientizarea potențialul mare de conversie la agricultura ecologică datorită unui consum scăzut de substanțe chimice, fapt recunoscut de oficialii statului.

* Necesitatea de a insista pe calitatea nutriţională a produselor lactate locale, de a garanta, zi de zi, tuturor celor interesați, de la nutriționiști și antrenori de sport la consumatorul  final, procentul ridicat de caseină din compoziţia lor, fapt important pentru cei care duc un stil de viață sănătos și care au înțeles că proteina e probabil cel mai important macronutrient.

* Conștientizarea faptului că brânzeturile produse de fermierii locali sunt superioare din punct de vedere al calității, gustului, sănătății și mediului înconjurător, în condițiile în care majoritatea brânzeturilor realizate aici respectă natura și mediul înconjurător.

* Accent pe gradul redus de poluare al fermelor de mici dimensiuni care reprezintă un potențial deosebit de conversie la sisteme agricole de calitate (ecologice, tradiționale, locale), fapt asupra căruia au atras atenția specialiștii în domeniu și experiții în marketing.

* Importanţa prezenţei  constante în mediul online şi offline, pentru creşterea vizibilităţii producătorilor locali (marea majoritate a celor care s-ar aproviziona cu produse locale nu ştiu unde i-ar putea găsi pe aceştia şi cum s-ar putea aproviziona fără a fi nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri distanţă până la furnizor).

* Importanţa prezenţei la evenimente gastronomice a brânzarilor, pentru creşterea vizibilităţii lor şi a produselor oferite de aceștia, mai ales în condiţiile în care astfel de festivaluri sunt din ce în ce mai vizitate de publicul larg.      

* Conștientizarea legăturii indisolubile între brânzeturile produse local, între produsele tradiționale per general, între agricultura tradițională și bio locală și turism (localnicii sunt obișnuiți cu produsele locale, dar un turism va căuta mereu să guste din produsele locului, pentru a fi parte pe timpul șederii lor aici, din tradiția și experiența locului), după cum susțin și reprezentanții  DSVSA.

* Înțelegerea faptului că promovarea produselor lactate locale duce la susţinerea şi stimularea economiei locale.

* Importanța dezvoltării conceputului de băcănii la oraş, de unde cei interesaţi îşi pot cumpăra produse de calitate, fabricate la nivel local, care au scăpat de amprenta digitalizării și care se bucură de prospețime.

Proiectul  Say Cheese! Balkan Cheese! s-a dovedit a fi doar poarta larg deschisă spre dialog între producătorii locali tradiționali, HORECA, nutriționiși, consumatori finali şi reprezentanţii celor care pot schimba deciziile din domeniu. Discuțiile de la ateliere au dovedit necesitatea organizării de astfel de întrevederi cât mai des cu putință pentru a afla nu doar problemele cu care se confruntă fiecare parte, ci şi soluţiile pe care le văd cei de dinafară, exemplele pe care le-au întâlnit și s-au dovedit funcționale în alte ţări şi mai ales şansa unui schimb direct de date, contacte şi destine pentru viitor în care istoria şi tradiţia să îşi facă cât mai simţită prezenta lor fermecătoare.

Say Cheese! Balkan Cheese! s-a dovedit a fi doar începutul celei mai frumoase poveşti a brânzelor produse cu sufletul de oamenii locului. A brânzelor care îți cuceresc fiecare dintre papilele gustative. Şi a artizanilor care, în pofida consumerismului, ţin cu dinţii de modurile tradiţionale de preparare, de gusturile şi emoţiile istoriei.