Slujba Canonului Sfântului Andrei Criteanul din prima săptămână a Postului Mare reprezintă pentru profesorii și studenții Facultății de Teologie „Ilarion V. Felea” din Arad un binecuvântat prilej de aprofundare spirituală, dar și un timp liturgic în care se generează o relație vie între teologie și pastorație, ca două realități sinergice și unitare.
Prin activitatea sa generală, Facultatea de Teologie din Arad generează, sub îndrumarea părintească a Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, o relație vie și dinamică între teologie și pastorație, între reflecția credincioasă și viața credincioasă, în care viața are spațiu pentru reflecție și reflecția își găsește spațiu în viață. Marii părinți ai Bisericii, Irineu, Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Ambrozie, Grigorie Dialogul, pentru a cita numai câțiva, au fost mari teologi pentru că au fost mari păstori. Această întâlnire dintre dogmă și pastorație nu este opțională, este componentă constitutivă a unei teologii care se dorește să fie eclezială. Toate acestea îi ajută pe studenții Facultății să aprofundeze misterul Cuvântului lui Dumnezeu, Cuvânt care cere ca să se dialogheze, să se intre în comuniune. De aceea, după Canonul Sf. Andrei Criteanul există un mod de a face teologie, acceea a înnoirii pascale, o realitate dinamică între gândire, pocăință și rugăciune. O teologie transfiguratoare înseamnă a îndrăzni să gândești rugându-te și a te ruga gândind. Comportă o plasare și o situare existențială, între trecut și prezent, între prezent și viitor. Între acel deja și acel încă nu. Este sfințenie de gândire și luciditate rugătoare. Este, mai ales, smerenie care ne permite să punem inima noastră, mintea noastră în sintonie cu acel Deus semper maior – Dumnezeu este întotodeauna mai mare. Atunci ne vom insera tot mai mult în dinamica credinței acelui popor credincios care vestește frumusețea Evangheliei, popor credincios care și știe să realizeze viața binecuvântând-o.
Arhim. Teofan Mada
Lasă un comentariu