Coşmarul lui Andrei după Brexit

Andrei lucrează în UK. Braşoveanul e unul dintre sutele de mii de romani atraşi de eldorado-ul britanic, dat la liber acum câţiva ani. A plecat din ţară în 2009, unde a lucrat ca bucătar şi ospătar. Meserii bune, unde se câştigă bani. Însă lirele Londrei au fost mai ademenitoare, ca şi şansa unui nou început, la 26 de ani. L-a tras după easi prietenă, care lucra la un mare hotel londonez. Cei doi au ceva vechime în Marea Britanie, contracte de muncă, stau cu chirie şi îşi plătesc regulat dările la stat. Însă statul britanic e în schimbare, nu de mult a înaintat divorţul de UE. Se teme Andrei de Brexit? Oarecum. 

Căci dacă cetăţenii Uniunii Europene vor avea nevoie de permise de muncă în UK, cum a propus săptămâna trecută ministrul de interne britanic Amber Rudd, efectele acestei măsuri s-ar putea face simţite nu numai asupra celor nou-veniţi.

Andrei a fost vara asta în ţară, la rude şi prieteni. Primul lucru simţit, în comparaţie cu alţi ani, a fost căderea lirei în raport cu leul, la cursul de schimb. Aşa că a cheltuit mai mulţi bani. A contat mai puţin, căci câştiga bine, la nouă firmă de construcţii feroviare la care s-a angajat.

Dacă lucrurile nu se schimbă, „totul e OK”, vorbă lui. Dacă nu, începe coşmarul birocratic, şi nu numai. Contractele pe termen limitat fac şi ele parte din strategia firmei, iar dacă pentru fiecare reînnoire de contract e nevoie de un permis de muncă, acest lucru l-ar putea deranja pe angajator, pe termen lung. L-ar putea face să prefere lucrători autohtoni sau proveniţi din fostele colonii britanice, ale căror acte sunt „beton”.

Şi în Germania, până în 2014, când piaţa muncii a fost complet liberalizată, prioritatea la angajări au avut-o cetăţenii germani şi rezidenţii pe termen nelimitat, ceea ce pentru străini, fie şi ei ceteteni ai UE, a constituit un handicap.

Cu toată siguranţa afişată, nici pe Andrei, nici pe alţi romani care au ales să trăiască şi să muncească pesta Canalul Mânecii, Brexitul nu-i lăsa indiferenţi. Soarta oamenilor simpli depinde de politici, iar politicienii din UE şi UK şi-au ascuţit deja tăişul armelor, chiar dacă, pe moment, doar la nivel declarativ.

„Cetăţenii britanici ar putea fi nevoiţi să solicite şi să plătească o taxă pentru a călători în Europa după ce Marea Britanie iese din UE, potrivit unor planuri schiţate de blocul comunitar, inspirate din programul similar american „Visa Waiver”, scrie sâmbătă Hotnews.ro, citând publicaţia The Guardian.

Cetăţenii UE, la rândul lor, ar putea fi nevoiţi să ceară permise de muncă, pentru a lucra în UK. Ministrul de Interne britanic, Amber Rudd, a propus un astfel de sistem de limitare a imigraţiei în Marea Britanie. Activiştii pro-Brexit îi supun pe politicienii din UK la mari presiuni în ceea ce priveşte limitarea imigraţiei în ţară, aceştia nu au căzut însă la un acord.

Deşi sistemul care ar reglementa „work permit” e doar în faza de propunere, „Rudd a spus pentru BBC că nu vrea să excludă nimic. E doar nevoie ca nouă reglementare să fie bună pentru economia britanică”, menţionează, duminică, Spiegel.de.

Momentan, în UK se aplică încă legile Uniunii Europene, conform cărora cetăţenii UE au dreptul neîngrădit la mişcare şi angajare pe piaţa muncii. Doar cetăţenii din afară UE au nevoie de vize şi permise de muncă.

Rudd a adăugat că guvernul britanic „lucrează la capacitate maximă pentru a reduce rata anuală a imigraţiei de la 327.000 de persoane, la câteva zeci de mii“. Activiştii Brexit, ca şi ministrul de externe britanic, Boris Johnson, ar fi propus, în realizarea acestui deziderat, un sistem de evaluare pe puncte a imigranţilor, după modelul australian.

Propunerea lui Johnson nu a fost acceptată de premierul Theresa May, iar ministrul de interne Rudd a spus, în declaraţia sa pentru BBC, ca un astfel de sistem „practic nu funcţionează”. De aceea, ea verifica alternativă ca, pentru cetăţenii europeni, să fie nevoie de acordarea unui permis de muncă. În plus, ea mai analizează şi alte căi de a reduce numărul imigranţilor, şi anume prin reducerea cuantumului celor care intră în UK cu vize de studenţi.

Analiştii politici cred că tema limitării imigraţiei va fi una centrală (cum a fost, practic, şi până acum), în cadrul tratativelor care urmează, din cadrul procesului de negociere a ieşirii Marii Britanii din UE. Tema este extrem de controversată, deoarece guvernul de la Londra vrea controale mai stricte la graniţe şi mai puţini imigranţi, iar în acelaşi timp doreşte să menţină accesul liber al UK la piaţa comunitară, ceea ce înseamnă lipsa de restricţii la circulaţia mărfurilor şi de capital.

Decidenţii UE sunt însă, până acum, fermi: facilităţile comerciale se aplică doar în schimbul liberei circulaţii a cetăţenilor. Iar dacă rămâne aşa, Andrei şi alţii ca el pot dormi, sau mai bine zis munci, liniştiţi, în UK.