Una dintre cele mai semnificative opere brâncuşiene şi probabil cea mai importantă sculptură a artistului aflată încă pe teritoriul românesc, „Cuminţenia Pământului”, parte a unei colecţii bucureştene private, a fost pusă în vânzare, făcând obiectul mai multor oferte de achiziţie, unele aparţinând unor colecţionari români, altele provenind de la colecţionari şi instituţii cultural internaționale.
Întrucât capodopera este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural naţional, Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înştiinţare a Ministerului Culturii în vederea exerciţiului preemţiunii, conform obligaţiei reglementate de legea patrimoniului naţional.
Opera a fost expusă în data de 8 septembrie la expoziţia privată dedicată avangardei româneşti, „Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display”, organizată de Artmark cu prilejul vizitei unor importanţi colecţionari internaţionali.
Notificarea statului român de către Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii de Brâncuşi, drept răspuns la ofertele existente în piaţa internă şi în cea internaţională, oferă acestuia ocazia de a păstra şi muzealiza importanta capodoperă de Brâncuşi.
Realizată în 1907, „Cuminţenia Pâmântului”, alături de opere precum „Sărutul” şi „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filozofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută. Reamintim episodul anecdotic, grăitor pentru şocul visual pe care opera brâncuşiană îl provoca la începutul secolului, în care care sculpturile sale au fost vămuite la intrarea în SUA, cu ocazia participării în 1913 la Armory Show, la valoarea metalului, drept obiecte de tinichigerie, vama SUA refuzând calificarea acestora drept obiecte de artă.
„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist, confiscată abuziv în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un process îndelungat şi tracasant al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
Actualmente sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières) este evaluată la suma de 20 milioane de euro. Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea în 2009 de către Casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn Madame L.R. pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Ultima vânzare a unui Brâncuşi, petrecută tot la Casa Christie’s, de data aceasta la New York, în iunie 2014, s-a soldat cu 5,4 milioane de euro pentru un simplu studio în gips al viitoarei capodopere „Sărutul”.
Lasă un comentariu