Cupa cu stema Pricipatelor Unite, exponatul lunii ianuarie la Complexul Muzeal Arad

Exponatul lunii ianuarie la Complexul Muzeal Arad este cupa cu stema Pricipatelor Unite.

Cu prilejul Zilei Culturii Nationale, Complexul Muzeal Arad lansează o noua serie a proiectului expozitional „Exponatul lunii”.

În fiecare lună specialiștii Complexului Muzeal Arad spun povestea unui obiect din colecția muzeului arădean: obiect cu valoare de patrimoniu, legat de un eveniment din istoria Aradului, respectiv a unui exponat, parte a unei expoziții, prezentate publicului.

Prin proiectul „Exponatul lunii” Complexul Muzeal Arad își propune să fie mult mai accesibil publicului, fiind prezent pe platforma globală izi.TRAVEL.

Scopul platformei izi.TRAVEl este de a conecta orașe, muzee și poveștile lor, cu acei călători care vor să exploreze lumea într-un mod nou, inovator.

Ghidurile sunt accesibile prin aplicația pentru telefonul mobil https://izi.travel/en/app  și pe site-ul www.izi.travel.

Exponatul lunii ianuarie la Complexul Muzeal Arad este cupa cu stema Pricipatelor Unite. Cupa este etalată în expoziția de istorie (Palatul Cultural Arad, etaj 1, intrarea dinspre Parcul copiilor), programul de vizitare fiind de marți până duminică, între orele 9 și 17.

Exponatul lunii ianuarie este o cupă cu stema Principatelor Unite, de fapt una din propunerile de stemă care au fost examinate în anii 1860-1863. Cupa a fost donat muzeului arădean de către un colecționar particular în anul 1960. Prezintă o lucrătură deosebită din sticlă și porțelan și poate fi admirat în cadrul expoziției permanente a muzeului nostru.

În 1860  primul ministru Ion Ghica oferă spre dezbatere Consiliului de Ministri, un nou proiect de stemă, pictat de către Carol Pop de Szathmary și care, afirma el, era „conform cu starea politică în care au intrat țările noastre de la realizarea principiului unirii și cu datele istorice de la colonizarea romanilor în Dacia”.

Stema imprimată pe exponatul Complexului Muzeal Arad cuprinde un scut despicat, având prima jumătate tripartită, în brâuri de roșu, aur și azur, și încărcată cu o acvilă cruciată în zbor deschis. Cea de-a doua jumătate, tăiată roșu și azur, este încărcată cu un cap de bour având soarele între coarne. Acest scut este timbrat de o coroană închisă. Toate aceste elemente sunt plasate sub un pavilion de purpură, căptușit cu hermină și prins într-o coroană închisă. O variantă similară îi avea drept tenanți: în stânga pe un personaj feminin, având în mână o sabie curbată specific dacică, iar în dreapta pe un leu ridicat în două labe. Aceste elemente erau menite să simbolizeze Dacia, regăsindu-se încă din secolul al III-lea pe o monedă daco-romană.

În cele din urmă proiectul nu a fost adoptat în principal din cauza opoziției lui Mihail Kogălniceanu care se temea că acest simbol specific statelor suverane ar putea deranja marile puteri garante, care recunoscuseră unirea doar pe durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie 1859 – 11 februarie 1866).