Din lumea celor care ne cuvântă

Iar începe tămbălăul politic. Nu că am fi avut linişte în ultimii (aproape) doi ani, dar alegerile europarlamentare înseamnă pentru fiecare dintre protagoniştii serioşi o legitimare în faţa mai-marilor lor europeni.

Iar începe tămbălăul politic. Nu că am fi avut linişte în ultimii (aproape) doi ani, dar alegerile europarlamentare înseamnă pentru fiecare dintre protagoniştii serioşi o legitimare în faţa mai-marilor lor europeni. Şi, oricât are Ponta pe limbă să spună vreo două europenilor, oricât ar vrea Antonescu să pară vector pe la ALDE liberalii lui europeni, tot metoda Băsescu o adoptă politicianul român. Adică metoda căţelului dresat, care fuge după băţ cu cinci minute înainte să i-o ceară stăpânul.

Cum spuneam, începe tămbălăul, spre disperarea cetăţenilor! Mai ales că săracu’ român, are cât are răbdare cu politicienii-ţaţe de pe la televiziuni şi mai schimbă postul la alde Măruţă sau Capatos, mai stinge televizorul… Dar când aceiaşi politicieni vin pe străzi, le umple gardul de afişe şi mintea de inepţii, apăi românul se cam satură. Iar saturarea/săturarea se manifestă tocmai prin… absenţa la vot. Politicienii nu înţeleg că metodele de tracasare la care-i supun pe săracii oameni nu dau rezultate, ci dimpotrivă…

Startul oficial pentru alegerile europarlamentare se va da peste vreo lună, dar atacul frontal la cetăţeni deja a început, mai întâi la suprafaţă şi apoi în profunzime. Gândiţi-vă că, după Paşti, stâlpii şi gardurile, zidurile şi porţile, balcoanele şi alte forme de relief urban vor fi înţesate cu afişe şi bannere, iar cutiile poştale vor fi asediate cu pliante, scrisori, bileţele şi ziare contrafăcute. Primarii de comună vor merge din casă în casă jurându-se că-l cunosc pe candidat de când era(u) copil(ii), preoţii, învăţătorii şi medicii vor şopti pe la urechile oamenilor tot felul de sfaturi care mai de care mai (dez)interesate. Poştaşul, agentul sanitar, şeful de birt sau de butic sunt alţi mesageri electorali, la fel de (dez)interesaţi. Poate că această imagine nu va fi atât de pronunţată acum, la europarlamentare că, deh, enteresul fiecăruia e mai mic, dar să vedeţi balamuc la prezidenţialele din toamnă. Aceleaşi metode, dar cu cheltuieli mult mai mari. De unde? Tot de la noi, din buzunarul nostru. Pentru ce? Nu ştim. Pentru cine? Asta ar fi de anchetat… Iar răspunsul se află în titlu, adică în lumea celor care ne cuvântă.

Loading...

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.