Alegerile europene din 2019 se anunță de mare importanță, prefigurând traiectoria viitoare a UE. În consecință, și interesul alegătorilor pare a fi mult mai mare ca în trecut, după cum se constată în barometrele de opinie din Germania. Campania electorală a candidaților este acum în faza fierbinte, bătăliile se dau uneori sub centură. Este și cazul ex-vicepremierului austriac Strache, care a dus la o criză guvernamentală în Austria, cu câteva zile înainte de alegerile din 26 mai.
SPD-ul despre criza austriacă și cea din propriul partid
Secretarul general al SPD-ului german, Lars Klingbeil, l-a criticat aspru și pe cancelarul austriac. „Sebastian Kurz se prezintă acum ca victimă. Dar el este cel care i-a adus pe Strache, Kickl și ceilalți tovarăși de dreapta în guvern” , a declarat Klingbeil pentru Derwesten.de. El consideră că „unul ca și Kurz nu are ce căuta la tribunele electorale din țară”.
Klingbeil a demontat și unele zvonuri referitoare la debarcarea liderului grupului SPD, Andrea Nahles: „Cred că e un zvon fals. Andrea Nahles este lider de partid, de grup parlamentar și își face treaba bine. Îi sfătuiesc pe toți cei din partidul meu să se concentreze acum asupra campaniei electorale”, a declarat Klingbeil pentru Die Welt.
Potrivit unor articole apărute în presa germană, în partidul social-democrat s-ar pregăti un puci contra Andreei Nahles, dacă SPD-ul obține un scor slab la europarlamentare. La alegerile europene din 2014, SPD a avut un rezultat de 27%. În prezent, se află în sondaje în jurul a 16-17%. Prin urmare, rezultatele la alegerile care au loc în Germania, duminică, ar putea avea efecte serioase și asupra spectrului politic național.
Liberalii germani și lipsa de caracter a brexitarzilor
Liderul liberalilor germani, Christian Lindner (FDP), îi acuză pe populiștii de dreapta care vor să intre în Parlamentul European, de „rele trăsături de caracter”.
Lindner a declarat publicației numite mai sus: „Dacă cineva candidează pentru un parlament pe care vrea să îl desființeze și să lucreze pentru o instituție pe care o urăște, aceasta e ipocrizie. La fel face promotorul Brexit, Nigel Farage, care a vrut să arunce în aer UE, dar îi place să-și încaseze substanțialele indemnizații de la Bruxelles”.
Alegerile europarlamentare au loc în UK joi, 23 mai. Cu toate că britanicii au decis să părăsească UE, ei iau parte la alegeri. Brexiteer-ul Farage și partidul lui, Brexit Party, candidează fără rețineri. Luni, la un eveniment de campanie electorală, Farage a fost împroșcat cu un milkshake de un tânăr de 32 de ani, care ulterior a fost reținut.
Dreapta extremă umăr la umăr
La alegerile europene, populiștii de dreapta se așteaptă la succese. Ministrul de Interne al Italiei și lider al Ligii Nord, Matteo Salvini, se pregătește să înființeze o „superfacțiune” de dreapta, în noul Parlament European. Sâmbătă, la un miting de masă din Milano, el și-a celebrat colaborarea cu comilitoni de la Alternativa pentru Germania, cu naționalista franceză Marine Le Pen și cu Geert Wilders, anti-islamist olandez.
Acestora li se alătură și Partidul Libertății austriac (FPÖ), care însă a suferit o puternică lovitură de imagine, în urma scandalului de corupție recent. Cu toate acestea, șeful AfD a declarat la Milano că FPÖ rămâne „un partener apropiat“.
Naționaliștii în varianta lor radicală nu sunt un pericol doar pentru multiculturalismul european ci și, în mod specific, pentru evreii din Europa. Împotriva unui antisemitism în creștere s-a pronunțat public Helga Feldner-Busztin, din Germania. Supraviețuitoarea de 90 de ani a Holocaustului spune că întărirea noilor structuri de extremă dreaptă din Europa o sperie.
„Ceea ce este acum la vârful politicii în statele-cheie din Europa e înfricoșător, această tendință de dreapta și spre rasism…“, spune într-un interviu acordat publicației Stern. Ea îndeamnă cu tărie la vot: „Există o mare varietate de partide, care sunt eligibile și nu doresc să distrugă Europa, pledând pentru o democrație normală, a tuturor. De aceea spun: Votați, este foarte important!”
Stânga acuză ipocrizia UE
Există și critici la adresa politicilor europene, în prag de alegeri. Într-un interviu pentru Der Westen, șefa Stângii germane, Sahra Wagenknecht, vorbește de „parțiala ipocrizie” a instituțiilor UE și presiunile constante ale acestora, în problema privatizărilor.
„Mulți sunt dezamăgiți de politica UE din ultimii ani. Cred că majoritatea oamenilor doresc o Europă unită, iar puțini vor să se întoarcă în perioada urii și discordiei naționale. Dar, în același timp, consideră că instituțiile de la Bruxelles nu acționează în interesul lor, ci mai ales în cel al marilor companii și bănci”, a explicat Wagenknecht.
Procente și teama de fake news
Potrivit barometrului politic realizat de televiziunea ZDF, interesul în Germania pentru actualele alegeri europarlamentare este mai ridicat ca oricând. Interesul cetățenilor din Germania înainte de alegerile din 2014, se situa la 38%. Acum, un interes pronunțat au exprimat în sondaje 56% dintre respondenți.
În același timp, 55% consideră că apartenența la UE este în primul rând benefică pentru populația germană. Doar 10% consideră că aceasta i-ar dezavantaja. Pentru 32%, avantajele și dezavantajele sunt echilibrate. Restul pană la 100% răspund „nu știu”.
Aceasta este în Germania și cea mai bună evaluare a aderării la UE, obținută în sondajele făcute de ZDF începând cu 1992. Cu toate acestea, 58% dintre respondenți sunt mai degrabă nemulțumiți de modul în care sunt elaborate politicile la nivel european. Cele mai multe obiecții au venit de la susținători ai SPD și AfD.
Proiecția de procente la europarlamentarele din Germania se configurează săptămâna aceasta după cum urmează: Uniunea CDU/CSU : 30%, SPD: 17 %, Grüne (Verzi): 19 %, AfD: 12 %, Linke (Stânga): 7 %, FDP (liberalii): 5 %, alte partide: 10 %.
Compania de audit și consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC) a făcut un sondaj pe un lot de o mie de persoane din Germania, privitor la posibilitatea manipulării prin mass-media și rețele de socializare a opiniei publice, înainte de europarlamentare. Rezultatul este edificator, în sens negativ: 71% dintre respondenți consideră că există un pericol de influențare în perioada premergătoare alegerilor europene, din cauza „știrilor false”.
Timmermans, Weber, Merkel
În ultimul duel de la televiziunea germană, înainte de alegerile europene, social-democratul Frans Timmermans și oponentul său creștin-social, Manfred Weber, s-au duelat „în aer”: în timp ce olandezul vrea eliminarea prin lege a zborurilor pe distanțe scurte, germanul nu aderă la ideea legislativă, dorind în schimb înlocuirea acestor zboruri prin transport pe căi ferate moderne.
Prin anumite declarații, cancelarul Angela Merkel (CDU) a alimentat speculațiile cu privire la trecerea sa prezumtivă și viitoare, pe un post-cheie din UE. Acesta vizează în principal poziția deținută momentan de Donald Tusk, președintele Consiliului European.
Într-un interviu recent, dat Süddeutsche Zeitung, Merkel a anunțat că va lucra pentru viitorul Europei cu un angajament și mai mare decât înainte. „Mulți sunt îngrijorați de Europa, inclusiv eu. Acest lucru îmi dă un sentiment de și mai mare responsabilitate, să mă ocup impreună cu alții, de soarta acestei Europe”.
Juncker îi ține isonul, declarând la grupul media Funke: „Ar fi super-calificată. Nu-mi pot imagina că Angela Merkel va dispărea. Ea nu e doar o persoană respectabilă, ci și o operă de artă integrală și îndrăgită”.
Proceduri de vot si termene
Buletinul german de vot pentru alegerea Parlamentului European este de aproape un metru lungime. Fiecare alegător poate alege între 40 de partide și asociații politice. 39 dintre ele sunt active în toate statele federale. În loc de CDU, în Bavaria intră în cursă CSU. Spre deosebire de alegerile generale, fiecare alegător are doar un singur vot.
Buletinele de vot diferă de la un land la altul, iar ordinea partidelor se stabilește mai întâi pe baza rezultatului alegerilor anterioare ale UE, în landul respectiv. La coada listei sunt partidele și asociațiile care nu au participat la votul de acum cinci ani. Votul direct va avea loc duminică, 26 mai, între orele 8-18. Se poate vota și prin corespondență, prin procedeul deja cunoscut cetățenilor din Germania.
În țările Europei nu se votează în aceeași zi la europarlamentare, intervalul fiind 23-26 mai. Joi votează Marea Britanie și Olanda, vineri Irlanda și Cehia. Sâmbătă în continuare Cehia, dar și Slovacia, Letonia și Malta. Restul țărilor din UE, printre care și România, votează duminică, 26 mai.
Foto: Facebook
Articolul a apărut şi în HotNews.
Lasă un comentariu