Guvernul german a aprobat anul acesta exporturi de arme de peste 8,35 miliarde de euro și doar un sfert din echipamentele militare au ajuns în Ucraina. Interdicția autoimpusă privind livrările de arme în zone de război a fost anulată în februarie de cancelarul Olaf Scholz, eludând principiile în vigoare timp de mai multe decenii.
Cifra exporturilor din 2022 ocupă locul 2 în istoria Republicii Federale, anul trecut înregistrându-se 9,35 miliarde de euro, potrivit Handelsblatt.de.
Datele reies dintr-un răspuns al Ministerului Federal al Economiei, la o solicitare a parlamentarului din partea Stângii, Sevim Dagdelen, citat de agenția germană de știri dpa.
În negocierile de coaliție, la îndemnul SPD și al Verzilor, guvernul german avea în plan să reducă exporturile de arme. Dar a izbucnit războiul din Ucraina. De atunci, pentru Ucraina au fost aprobate livrări de armament în valoare de 2,24 miliarde de euro.
Cu toate acestea, valoarea totală ridicată a licențelor de export nu se datorează exclusiv acestui fapt. Chiar și fără Ucraina, au fost aprobate exporturi în valoare de peste șase miliarde de euro. Comparativ, în cei 16 ani de guvernare ai cancelarului Angela Merkel (CDU), pragul de 6 miliarde a fost depășit doar de cinci ori.
Cine a profitat de război
Politicianul de stânga, Dagdelen, a criticat dur valoarea totală, extrem de ridicată: „Cabinetul compus din SPD, FDP și Verzi este responsabil pentru al doilea cel mai mare export de arme și echipamente de război, din toate timpurile. În loc să restrângă exporturile de arme așa cum a promis, coaliția-semafor livrează fără scrupule arme în zonele de război și de criză, profitând de conflicte și morți”.
Și în luna octombrie a acestui an, au existat discuții și critici la adresa faptului că Germania aprobă transporturi de arme către Arabia Saudită, în speranța importurilor de petrol și hidrogen. Este o încălcare a acordului de coaliție, pe care experții o consideră extrem de discutabilă.
Timp de șase luni a existat speranță în Yemen. După șapte ani de război, focul a încetat, însă nu pentru mult timp. „E alarmant”, spunea Abdulwasea Mohammed, care lucrează pentru organizația de caritate Oxfam, din Yemen. „Ar putea însemna că violența se va răspândi din nou în toată țara. Că milioane de oameni vor deveni din nou victime ale atacurilor aeriene, ale atacurilor cu rachete și ale luptei la sol”.
Anii de război au deja consecințe dramatice pentru poporul din Yemen. Organizația Națiunilor Unite raportează 380.000 de morți, patru milioane de refugiați și aproximativ 19 milioane de oameni care suferă de foame. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, aceasta este, de asemenea, o consecință directă a războiului pe care o alianță militară condusă de Arabia Saudită l-a purtat timp de ani de zile împotriva rebelilor din Yemen. Acești rebeli, la rândul lor, sunt susținuți de Iran.
„Arabia Saudită și partenerii săi de coaliție bombardează spitale, grădinițe și școli. Toate acestea sunt crime de război”, critică Wenzel Michalski, de la Human Rights Watch. Conducătorii saudiți au respins întotdeauna astfel de acuzații. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, Arabia Saudită este una dintre cele mai severe dictaturi din lume, persecutând mai ales femeile, jurnaliştii şi reprezentanții opoziţiei.
„Există o serie întreagă de încălcări ale drepturilor omului în Arabia Saudită”, spune Dana Ahmed, de la Amnesty International. De fapt, libertatea de exprimare nu există, pedeapsa cu moartea a fost extinsă, iar muncitorii străini sunt exploatați.
Interese economice și excepții
Dar acum, în vremuri de criză energetică, cancelarul Olaf Scholz pare a se baza pe relații bune cu familia regală din Riad. La sfârșitul lunii septembrie, Scholz l-a vizitat pe prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman. Era vorba despre interesele economice germane în vremurile crizei energetice: petrol și hidrogen din Arabia Saudită, potrivit Tagesschau. Dar se pare că și despre interesele industriei europene de armament.
La doar câteva zile după călătorie, coaliția de guvernare din Germania a anunțat, pentru prima dată de la începutul mandatului, că exporturile de arme către Arabia Saudită vor fi aprobate. Mai exact, este vorba despre echipamentul și armamentul aeronavelor de luptă, ca și muniția aferentă.
„Aceste sunt tocmai sistemele de arme cu care Arabia Saudită a efectuat atacuri aeriene în Yemen în trecut, inclusiv, în mod repetat și sistematic, împotriva țintelor civile”, spune Max Mutschler. El cercetează aspecte legate de armament la Centrul Internațional de Conversie din Bonn (BICC) și consideră că decizia guvernului german este extrem de problematică.
De ani de zile, Verzii în special au militat vehement împotriva exporturilor de arme în regiunile de criză și de război și pentru reguli mai stricte.
Actualul ministru de externe, Annalena Baerbock (Bündnis90/Die Grünen), a scris pe Twitter în martie 2019: „Arabia Saudită ia parte la războiul din Yemen și calcă în picioare drepturile omului. Interdicția exporturilor de arme către Arabia Saudită trebuie să se aplice în continuare”.
De asemenea, SPD, Verzii și FDP au convenit în acordul de coaliție să nu elibereze licențe de export pentru armament către unele state, atâta timp cât se poate demonstra că acestea sunt direct implicate în războiul din Yemen.
Faptul că acum se fac exporturi este doar o excepție, susține guvernul federal. La urma urmei, Eurofighter și Tornado sunt proiecte comune europene. Pentru televiziunea de stat germană, Ministerul Federal al Economiei a precizat:„Colaborarea și cooperarea strânsă cu aliații noștri UE și NATO este în prezent de mare importanță”.
Notă: Articolul a apărut și în HotNews.ro
Acțiunea de a livra arme unei părți dintr-un conflict face din furnizor o potențială țintă a celeilalte părți. Dacă Rusia nu trimite rachete peste Germania, ( măcar că în actualul context ar avea justificare) înseamnă că analiștii ar trebui să-și reconsidere teza demarării conflictului și să înțeleagă ce vrea Rusia. Vrem, nu vrem, Rusia există și nu e de colo. Are tot ce-i trebuei să impună teamă și respect. Tocami dia cauza asta noi ar trebui să fim mult mai rezevați în ceea ce privește ajutorul militar dat Ucrainei. Și mult mai puține declarații belicoase ale derbedeilor ce conduc statul român.