Îl cunoașteți? Sunt convins că, cel puțin, ați auzit câte ceva despre el. Să vă spun cum l-am cunoscut eu. Era vară, spre iarnă, când în stația de tramvai, scuipând semințe, individul și-a făcut apariția. La început ne-a „studiat” dintr-o singură privire pe toți și, apoi, adresându-mi-se, folosind un ton superior, mi-a spus: „Ceaușescu e strong”.
Îl cunoașteți? Sunt convins că, cel puțin, ați auzit câte ceva despre el. Să vă spun cum l-am cunoscut eu. Era vară, spre iarnă, când în stația de tramvai, scuipând semințe, individul și-a făcut apariția. La început ne-a „studiat” dintr-o singură privire pe toți și, apoi, adresându-mi-se, folosind un ton superior, mi-a spus: „Ceaușescu e strong”.
Ați înțeles desigur că eram prin anii „ceilalți”. Ce puteam să-i răspund fără a deveni ridicol sau „bun de înhățat”? Era mult mai rău dacă îl ignoram pentru că eram convins ca va deveni agasant iar de aici până la a fi în centrul unei „atmosfere” mai era doar un pas. Mic. L-am întrebat deci, cu un aer semi-tâmp, „ce înseamnă strong”. A râs intelectual și m-a lăsat în pace. L-am revăzut apoi prin multe alte locuri încercând să se bage în seamă, fără să fie întrebat de nimeni, dar mai ales avid de a se expune cu păreri în ciuda evidenței. Personajul a făcut carieră, fiind prezent în era rapidă a comunicării cam peste tot. O simplă scanare scoate la iveală un IQ invidiat de orice gâscă, el fiind în stare să constate ploaia doar după ce iese afară și se udă. Altfel, el spune despre sine că este inteligent. De pildă, dacă pentru toată lumea un fapt oarecare are o încărcătură pozitivă, pentru el faptul respectiv nu există. Sistemul lui de valori începe și se sfârșește exact sub bocancii lui.
Problema, până la urmă, nu este a lui. E foarte posibil să fie vorba de vreo boală tratabilă. Noi, cei mulți, avem o problemă cu el și noi avem nevoie a fi tratați. Băgându-l în seamă (şi, el știind asta, se desfășoară activ) îi confirmăm existența și capacitatea de a ne scoate din sărite. Exact ceea ce urmărește. El nu emite judecăți de valoare ci doar se folosește de „normalitatea” noastră pentru a ieși în evidență. Cum? Simplu. Când afară plouă, el spune să mergem la plajă. Când de Băsescu s-au lipit 7,4 milioane de reject-uri, el zice că respectivul e Făt-frumos din Lacrima cristi. Deunăzi a luat în vizor performanțele excepționale ale Simonei, tocmai pentru a se reinventa din veșnicia necunoscutului în care își face veacul și dovedind încă o dată prin asta că „miroase” de la distanță momentul.
Mai grav este însă faptul că un post tv face emisiune asociind numele și nimicnicia acestuia cu deja super-consacrata Halep. Băieți, fata asta a muncit pe brânci așa că lăsați-o în pace pentru că ea aparține familiei ei. Din acest punct de vedere vă puteți lua de mână cu individul evacuat din realitate și să vă căutați locuri de muncă prin stufărișuri.
Ce nenorocire pe țara asta!!! Politicieni de cea mai proastă calitate, „hiene” pe canalele de televiziune, electorat fără direcție. În ciuda tuturor acestora, din când în când, un soare superb ne zâmbește. Poate fi chiar o impietate să-i scriu numele aici, printre atâția oameni de nimic.
Lasă un comentariu