INTERVIU/ George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012: „Unirea României cu Republica Moldova este un proiect european”

INTERVIU/ George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012: „Unirea României cu Republica Moldova este un proiect european”

A trecut Centenarul Marii Uniri, însă cei care cred în reîntregirea națională au rămas pe baricade. Unul dintre cei mai longevivi și neobosiți dintre aceștia este George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, militant pentru unirea Basarabiei cu România de peste 12 ani. Cum, în pleiada de partide anti-naționale, de multe ori nu ne mai găsim nici măcar motivația pentru a merge la vot, liderul unionist a surprins prin anunțarea candidaturii pentru Parlamentul European.

În 21 februarie 2019, George Simion îşi va lansa candidatura şi la Arad, într-o locaţie care va fi anunţată din timp, astfel încât la aceasta să participe toţi cei care doresc să-l întâlnească. Până atunci, am avut o discuţie cu liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012:

– George, ce te-a determinat să îți dedici mare parte din viața ta cauzei Reunirii și promovării mesajului „Basarabia e România”?

– Sunt născut la Focșani, crescut la București, am absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, apoi Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București și programul de masterat în Istoria Comunismului al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Puteam să aleg între varii domenii de activitate, însă am ales atât cu sufletul, intuitiv, cât și rațional, ceea ce mă motiva și îmi oferea oportunitatea să îmi folosesc punctele forte, abilitățile naturale: lupta pentru unirea României cu Republica Moldova. Întotdeauna am crezut că împreună este mai bine pentru toți și fiecare dintre noi, iar azi, în contextul în care suntem martori ai unei politici de dezbinare care ne afectează pe toate palierele, trebuie să regândim ce putem face pentru a construi, nu a dărâma. Din 2006 până în 2011, când am înființat Platforma Unionistă Acțiunea 2012, am descoperit pe viu istoria care nu ni s-a predat la școală și realitățile prezente ale traumelor prin care a trecut neamul românesc. Natural, de-a lungul evenimentelor organizate i-am adunat lângă mine pe cei cu convingeri similare și am lucrat cot la cot, mânați de sloganul „Unirea face puterea” și de adevărul istoric „Basarabia e România”. Acum, la 33 de ani, după 12 ani de activism pentru Unire, îmi doresc să avem din nou o Românie demnă, cu o voce puternică, o Românie Mare în Europa.

– O întrebare clasică, în termenii lui Ilie Moromete: Ce beneficiu ne aduce unirea României cu Republica Moldova? Altă treabă nu avem?

– Cunoaștem toți că România și Republica Moldova au aceeași istorie și cultură și vorbesc aceeași limbă, împărtășesc aceleași obiceiuri și tradiții. Dincolo de argumentul identitar, mișcarea unionistă consideră că unirea României cu Republica Moldova ar trebui să devină o prioritate națională, inclusiv din punct de vedere economic şi socio-cultural. Astfel, inițial, investițiile în unificarea celor două zone vor fi acoperite pe termen scurt de România și Uniunea Europeană, iar pe termen mediu și lung, România reîntregită își va consolida în Europa pozițiile economice și politice. Exemplul reunificării Germaniei este concludent în acest sens.  E elementar: Un stat mai mare este unul mai puternic! Unirea celor două state româneşti constituie nu doar un act firesc de reparaţie istorică, ci şi un act de dreptate economică. Unirea celor două economii va accelera investiţiile masive, ajungând ca, odată reunificată ţara, noua Românie să devină o economie în primele 40 de ţări de pe glob. Creșterea importanței țării pe plan extern constituie o altă consecință pozitivă a Reunificării. Ca să sintetizăm: României îi putem reda grandoarea prin Unire.

– Vorbești de sloganul „Unirea face puterea”. Nu sunt românii mai degrabă adepții proverbului „Să moară și capra vecinului”? Cine vrea astăzi să se unească?

– Trei din patru români se declară favorabili Unirii dintre România şi Republica Moldova. Peste Prut, curentul unionist este unul ascendent, ajungând de la 5% în 2009 la aproape 40% în anul 2018. Ideea că nu putem fi o forță ne este indusă de neprieteni, care au tot interesul să ne țină învrăjbiți, unii împotriva celorlalți, ca ei să își protejeze serifurile și rețelele obscure. Fiecare generație are nevoie de un obiectiv prin care să se definească. Eu îmi doresc ca generația mea să ofere o lecție de unitate, să unească om cu om, localitate cu localitate, județ cu județ și raion cu raion. Îmi doresc ca generația mea să aibă încredere în România și în potențialul ei de dezvoltare într-o Europă unită.

– Concret, ce campanii și acțiuni a desfășurat organizația pe care o conduci pentru a arăta că militantismul pentru Unire nu e doar o modă de un sezon?

– Am muncit extrem de mult și cam de unii singuri în acești 7 ani de când existăm ca organizație. Am reușit, pe de o parte, să obținem multe victorii de etapă, cele mai recente fiind Declarațiile de Unire cu Țara venite din partea primăriilor din Basarabia (peste 180 de declarații votate în Consiliile locale), manifestații stradale ample, lansarea unui post de televiziune prin cablu la Chișinău sau declarația unanimă din Parlamentul României la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. Să vă zic că am adus în anii aceștia 70 000 de oameni din Republica Moldova în România a-și cunoaște țara și să putem distruge minciunile propagandei staliniste, potrivit căreia noi suntem dușmanii lor? Să vă mai spun că  între 1 iulie și 1 septembrie 2018, zeci de persoane de toate vârstele, din România, Republica Moldova și diaspora au mers pe jos de la Alba Iulia la Chișinău, 1300 de km, în Marșul Centenarului, pentru a purta mesajul necesității Reunirii prin toate locurile importante pentru Primul Război Mondial și Marea Unire? Regretabil este că nu am avut sprijin din partea autorităților statului, că din cele două state românești din prezent nu am putut motiva măcar unul să apere interesul neamului românesc. Am fost pe cont propriu, iar asta a însemnat eforturi enorme de energie și costuri pe linie de viață personală. Cel mai mult sperăm să ajungem la finalitate, să obținem victoria finală: dispariția graniței nedrepte de la Prut. Nu mai putem să ne conducem viețile după înțelegerile dintre Stalin și Hitler sau după lipsa de curaj sau viziune a politicienilor.

– Pe 12 ianuarie ai anunțat că vei candida la alegerile europarlamentare. Ce se va întâmpla cu demersurile pentru Unire? Care sunt obiectivele campaniei tale?

– Candidez independent, din partea mișcării unioniste. Practic, mutăm la un alt nivel lupta pentru Unire. Mesajele noastre au ajuns de-a lungul timpului la urechile a milioane de oameni, însă e nevoie de reprezentare pentru acestea și la Bruxelles. Și nu doar pentru acestea! Românii sunt preocupați și de alte lucruri decât ce se difuzează la tv după ora 23:00. Vor să nu fie nevoiți să ia drumul străinătății pentru un trai decent, vor să nu se simtă minoritari în propria țară, vor să fie tratați cinstit de către autoritățile de la București sau Chișinău, vor să fie mândri de țara lor. Știați că România se află pe primele poziții în Uniunea Europeană ca bogăție materială? Lucrurile astea nu ni se comunică public. Ori eu vreau să spun lucrurilor pe nume! Din Parlamentul European voi lupta pentru Unirea Basarabiei cu România, pentru protejarea drepturilor românilor din comunitățile istorice(Timoc, Cernăuți, Bugeac, etc.) și ale românilor din județele Harghita și Covasna, pentru valorificarea potențialului diasporei și contracararea structurilor postcomuniste care blochează dezvoltarea României și a Republicii Moldova. Sunt obișnuit cu ambiții mari, vreau o Românie Mare în Europa, în locul pe care românii îl merită de drept. Vreau să ridicăm România împreună.

– Ce te-a determinat să candidezi la funcția de parlamentar european?

– Împreună cu colegii din mișcarea unionistă, am convingerea că unirea României cu Republica Moldova este un proiect european. Tribuna Parlamentului de la Bruxelles este în zilele noastre cea mai bună platformă de a promova acest mesaj și de a obține sprijin pentru acest proiect cu avantaje majore nu doar pentru români, ci și pentru Uniunea Europeană și pentru ceilalți actori statali sau naționali din regiune. România pierde în prezent oportunități pe bandă rulantă și nu beneficiază de prestigiul care i s-ar cuveni prin prisma numărului de cetățeni din interiorul și din afara granițelor sale. Cauza este faptul că foarte multe dintre personajele care reprezintă România în Parlamentul European fie sunt incompetente, fie nu manifestă patriotism. Este o rușine faptul că europarlamentarii români își folosesc bugetul de protocol pentru a aduce la Bruxelles numai oameni din aparatul de partid și clienți politici. Combinația de incompetență și ticăloșie pe care o întâlnim la majoritatea europarlamentarilor români este deosebit de toxică și reprezintă o vulnerabilitate a țării noastre.

– Ce îți propuni să reprezinți în PE? Care e mesajul care sintetizează această aspirație?

– Voi reprezenta aspirațiile de reîntregire națională pe care le nutresc 74% dintre cetățenii români care se declară în favoarea unirii României cu Republica Moldova. Reîntregirea națiunii române înseamnă și solidaritate cu Diaspora, cu românii minoritari în Harghita și Covasna sau cu etnicii români din nordul Bucovinei și sudul Basarabiei, dar și cu comunitățile istorice de români din Serbia, Bulgaria și Grecia. Mesajul central al campaniei pentru europarlamentare este „România MARE în Europa”, prin aceasta înțelegând că țara noastră are potențialul de a juca un rol principal pe plan european dacă se reunifică, pe modelul german din 1990. Este continuarea firească al mesajului „Basarabia e România” pe care noi îl promovăm de mulți ani în cele două state românești, despărțite de râul Prut printr-o nedreptate istorică pe care avem datoria să o reparăm. Pentru noi, ca români, a ne obișnui și a ne resemna cu această nedreptate împotriva națiunii echivalează cu a ne resemna și în fața altor nedreptăți: corupție, incompetență, tiranie etc.

– Ce șanse are un independent să obțină voturile necesare pentru a obține mandatul? De unde îți vine susținerea și cum speri să atragi voturile necesare?

– Alegerile europarlamentare din România din 2009 și 2014 a demonstrat că este posibil ca un independent să-și câștige mandatul, cel mai recent exemplu fiind maestrul Mircea Diaconu. Candidatura mea se bazează pe sprijinul cetățenilor care până acum au trăit senzația că își irosesc votul acordându-l unei liste de partid alcătuite pe criterii clientelare. Foarte mulți români se simt nereprezentați de partidele politice care trimit în Parlamentul European care nu lucrează în favoarea țării. Mizez pe acei români care pun mai presus idealul național pentru care eu lupt de peste un deceniu. Mă refer la acei concetățeni care disprețuiesc mita electorală și promisiunile fără acoperire făcute de unii politicieni înainte de alegeri. Candidatura ca independent a fost singura opțiune deoarece nu sunt și nu am fost în anturajul niciunui partid sau politician. Mi-am asumat dificultatea de a colecta cele 100.000 de semnături necesare depunerii candidaturii și a obținerii unui scor de 3,03% din totalul voturilor exprimate. Mă bazez pe cititorii dvs. că vor susține procesul democratic și, până să se decidă cu cine votează, să mă ajute să depășesc această barieră de semnături care pare aproape imposibilă, pusă special de actualul sistem ca să oprească oamenii din afara cercurilor de interese obscure. Chiar dacă avem aceste piedici din pricina independenței față de clasa politică, a fi candidat independent în alegerile europarlamentare prezintă și suficiente atuuri, începând cu acela de a nu fi supus presiunilor și altor interese decât cele ale cetățenilor pe care îi reprezinți. Ca independent nu ai de ce să negociezi principii, cum spunea Corneliu Coposu.

– Ce poate face un indenpendent într-un Parlament European disputat între tabere ideologice puternice?

– În realitate, chiar și un singur membru al Parlamentului European are puterea de a influența politicile europene și direcția în care se îndreaptă Uniunea. În legislaturile trecute au făcut acest lucru europarlamentari independenți sau neafiliați din alte țări, care au reușit să impună pe agenda Parlamentului și Comisiei Europene teme de viziune personală despre binele continentului, care au fost puse în dezbatere, apoi votate și adoptate, devenind politici publice europene. Ne-am obișnuit în România să avem europarlamentari care nu fac mai nimic la Bruxelles și Strasbourg, care se gudură pe lângă liderii europeni și se ascund în spatele familiilor politice care dictează deciziile în locul lor. De aceea rolul României în cadrul Uniunii este în prezent unul marginal. Noi nu ne-am resemnat cu gândul că europarlamentarii români și anturajul lor se află în Parlamentul European ca într-un concediu plătit pe 5 ani, departe de atenția opiniei publice din România. Din 2007, partidele politice românești au trimis în Parlamentul European o mulțime de nulități al căror unic merit este obediența față de liderii de partid. Consider că acest „model” de a face politică este profund viciat.

– Care va fi prima ta inițiativă în calitate de europarlamentar?

– Până să îmi preiau mandatul propriu-zis mandatul, va fi o perioadă de pauză. Eu voi începe însă din a doua zi de după alegeri să străbat toată țara în locurile unde am fost să adun semnături și unde mi s-au acordat voturi și voi crea mini-birouri unde să poată veni orice român care are o problemă care poate fi de competența instituțiilor europene. Birourile vor avea un laptop conectat la Internet și problemele vor fi centralizate și direcționate corespunzător la Bruxelles. Alternativ, pe mareineuropa.ro va exista același gen de procedură. Dacă partidele politice reprezintă interesele membrilor de partid, eu voi reprezenta interesele românilor, de oriunde ar fi ei. Și, desigur, nu cred că e cineva care se îndoiește, că după primul an de mandat, toți colegii din Parlamentul European și din Comisia Europeană vor ști că românii își doresc reunificarea țării și bunăstarea generală a națiunii nostre în rândul familiei de națiuni europene.

Loading...

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.