Inspectoratul Teritorial de Muncă a identificat un angajator care a încălcat prevederile legale privind regimul de muncă al minorilor. Cazul este în atenția Inspectoratului Judeţean de Poliţie Arad – Serviciul de Investigare a Fraudelor.
Potrivit ITM Arad, „angajatorul avea încadraţi în muncă minori care au fost folosiţi pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, munca suplimentară, respectiv repausul săptămânal”.
„Ţinând cont că încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor – potrivit art. 265 alin. 1 din Codul Muncii – constituie infracţiune, cazul de mai sus se află în atenţia Inspectoratului Judeţean de Poliţie Arad – Serviciul de Investigare a Fraudelor”, a declarat Ecaterina Isac, inspector șef al ITM Arad.
De remarcat, că protecţia tinerilor la locul de muncă este reglementată, în mod expres, de Hotărârea de Guvern nr. 600/2007, precizează Ecaterina Isac. „Practic, actul normativ amintit are drept scop asigurarea protecţiei tinerilor împotriva exploatării economice, oricărei munci susceptibile să dăuneze securităţii, sănătăţii sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale ori sociale sau să pericliteze educaţia acestora”, a declarat inspectorul șef al ITM.
Pentru o mai bună înţelegere de către angajatori a obligaţiilor pe care le au faţă de salariaţii lor tinerii şi care sunt prevăzute în actul normativ mai sus menţionat, ITM a precizat definiţia succintă a câtorva termeni, şi anume:
* tânăr – orice persoană în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani;
* copil – orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani care face încă obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege;
* muncă uşoară – toate activităţile care, prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun şi a condiţiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului şi tânărului şi nu sunt de natură să prejudicieze frecvenţa şcolară, participarea la programe de orientare ori de formare profesională, aprobate de conducerea unităţii de învăţământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită;
Pornind de la premisele mai sus enunţate, ITM le reamintește angajatorilor câteva dintre prevederile legale privind regimul de muncă al minorilor, şi anume:
* încadrarea în muncă a copiilor este interzisă, excepţie făcând doar copiii în vârstă de cel puţin 16 ani, care fac obiectul şcolarizării obligatorii, pe bază de program integral şi care pot încheia, în condiţiile legii, un contract individual de muncă în calitate de salariat pentru desfăşurarea de munci uşoare. Copiii din această categorie pot încheia un contract individual de muncă şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru desfăşurarea de activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională;
* durata timpului de muncă, în cazul tinerilor, este de maximum 6 ore/zi şi 30 de ore/săptămână, chiar şi în situaţia în care tânărul cumulează mai multe funcţii în baza unor contracte individuale de muncă;
* tinerii nu pot presta muncă suplimentară;
* tinerii nu pot presta munca de noapte;
* tinerii beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute consecutive, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate;
* tinerii beneficiază de o perioadă de repaus săptămânal de două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica;
* tinerii beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
* de asemenea, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor, ţinând seama, în special, de riscurile specifice locului de muncă; angajatorul trebuind să ia măsurile legale, pe baza evaluării riscurilor existente pentru tineri şi legate de munca acestora. Practic, angajatorul este obligat să informeze, în scris, tinerii sau, în funcţie de situaţie, părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor, asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. Mai mult, este interzisă angajarea tinerilor pentru activităţi care:
* depăşesc în mod evident capacităţile lor fizice sau psihologice;
* implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină modificări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane;
* implică o expunere nocivă la radiaţii;
* prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune că ţinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atenţiei insuficiente pe care o acordă securităţii în muncă, a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;
* pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibraţiilor.
Lasă un comentariu