NATO construieşte în Polonia un centru de competenţă şi de formare pentru contraspionaj şi combaterea terorismului, relatează Welt am Sonntag, invocând surse din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Acest Centre of Excellence for Counter Intelligence (CI) urmează a fi deschis la finele anului 2015 în oraşul Cracovia, iar „înfiinţarea sa ar trebui să fie un semnal demonstrativ către Moscova”. Conducerea centrului o asigură Polonia şi Slovacia, în proiect fiind implicate zece state, printre care şi România.
Contraspionajul, mai cu seamă împotriva serviciilor de informaţii ruseşti, urmează a fi îmbunătăţit prin relaţionarea cunoştintelor în domeniu, venite de la statele membre ale NATO. Până în prezent, zece ţări ar fi implicate în proiect: Polonia, Slovacia, Germania, Croaţia, Lituania, Republica Ceha, Italia, România, Ungaria şi Slovenia. „Este însă de aşteptat ca şi alte state să se implice, după deschiderea Centrului de Excelenţă”, menţioneaza publicaţia citată.
NATO are până în prezent un total de 23 de centre de excelenţă la nivel mondial, inclusiv facilităţi care se angajeaza în mod special în războiul din munţi (Mountain Warfare), în operaţiuni militare în condiţii meteorologice nefavorabile (Cold Weather Operations), sau în intervenţii militare contra dispozitivelor explozive improvizate (Counter Improvised Explosive Devices).
Noul centru de contrainformaţii este, după cum se pare, rezultatul înteţirii războiului informativ dintre NATO, dominat de americani, şi Rusia. În urma conflictului din Ucraina, a anexării Crimeei de către ruşi, s-a înteţit ping-pongul cu sancţiuni de ambele părţi ale fostei Cortine de Fier.
Întocmirea de „liste negre” cu diplomaţi, oameni de afaceri şi alţi nedoriţi fie în ţările NATO, fie în Rusia, indică măcar în parte că printre aceştia mişună şi spioni.
În luna aprilie, cartierul NATO de la Bruxelles ar fi fost curăţat de băgători de seama din Rusia, care s-ar fi aflat din belşug pe lângă instituţiile din capitala Belgiei. „NATO îi dă afară pe diplomaţii ruşi”, ar fi fost ştirea din presa care consemna închiderea uşilor sediului Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles, „cu excepţia ambasadorului rus, al adjunctului său şi a doi angajaţi”.
Secretarul genaral al NATO, Jens Stoltenberg, s-ar fi plâns că, „în timp ce alte naţiuni au în total maximum treizeci de trimişi, Moscova şi-a staţionat în capitala belgiană câteva duzini de reprezentanţi”.
„Era vorba de spionaj”, menţioneaza Welt.de, precizând că „din informaţiile serviciilor de securitate europene, mulţi angajaţi ai ambasadei ruse activează pentru serviciile secrete ruseşti, profitând de imunitatea pe care le-o oferă statutul diplomatic”.
Articolul a apărut şi în HotNews
Lasă un comentariu