„Suntem cu toții împreună” și „Împreună, mai puternici“, sunt slogane de la începutul pandemiei de coronavirus. Între timp, e clar că acest lucru nu este adevărat. Șomajul a crescut razant, veniturile multora au scăzut, săracii lumii sunt și mai săraci, în timp ce averile miliardarilor iau curba în sus. Activele totale ale celor peste 2.000 de miliardari din întreaga lume au crescut la o valoare record de aproximativ 8.700 miliarde de euro, până la sfârșitul lunii iulie, datorită redresării piețelor bursiere. Aceasta cifră se bazează pe calcule efectuate de compania de consultanță PwC și de marea bancă elvețiană UBS.
Potrivit studiului, mai ales domenii ca tehnologia și asistența medicală s-au dovedit a fi catalizatoare ale acestei creșteri. Enorma avere este în posesia a 2.189 de persoane, bărbați și femei. Suma este de peste două ori mai mare decât PIB-ul Germaniei – care este cea mai mare economie din Europa (2019: puțin sub 3,5 mii de miliarde euro). În calculul averilor au fost luate în considerare numerarul, imobilele, bunurile de lux, precum și acțiunile și activele deținute la companii.
Totuși, super-bogații au simțit și ei turbulențele de la începutul crizei Corona, care, printre altele, au provocat o scădere accentuată a cotațiilor de bursă, pe piețele de valori. Potrivit studiului, săptămânile imediat următoare izbucnirii pandemiei au contribuit la scăderea bogăției globale a miliardarilor, cu aproximativ 6,6%, până la 8 mii de miliarde de dolari, între martie-aprilie 2020.
În aceasta perioadă, „clubul super-bogaților” a pierdut, temporar, 43 de membri. Din aprilie, a început o fază de redresare, în care activele totale au crescut cu aproximativ 28%, până la sfârșitul lunii iulie a acestui an.
Multi-miliardarii germani
În Germania, avuția netă a super-bogaților a crescut la 594,9 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii iulie – după o scădere, la începutul pandemiei de Covid-19. La ultima evaluare, din martie 2019, aceasta a fost de 500,9 miliarde de dolari. Clubul multi-miliardarilor a crescut, de atunci, de la 114, la 119 membri. După izbucnirea pandemiei, miliardarii germani au înregistrat cea mai mare creștere a profitului în domeniile tehnologiei (plus 46%), al asistenței medicale (plus 12%) și finanțelor (plus 11%).
„În general, au existat relativ puține modificări în cercurile de persoane foarte avute din Germania“, explică Maximilian Kunkel, strategul principal de investiții al UBS, pentru Germania. „Covid-19 accelerează acum creșterea peste medie a activelor în domenii bazate pe inovare, cum ar fi sectorul tehnologiei sau al sănătății, provocând astfel o schimbare a paradigmei activelor.”
Potrivit declarațiilor sale, antreprenorii din aceste zone au beneficiat, în ultimele luni, de faptul că pierderea pe termen scurt a câștigurilor a fost limitată, în timp ce, în unele cazuri, perspectivele pe termen lung s-au îmbunătățit semnificativ.
Potrivit unui clasament publicat recent de „Manager Magazin”, cei mai bogați germani sunt probabil din familia de antreprenori Reimann (JAB Holding Company, Luxemburg) cu o avere estimată la 32 de miliarde de euro. Pe locul al doilea se află fondatorul Lidl, Dieter Schwarz, cu aprox. 30 de miliarde de euro. Frații Susanne Klatten și Stefan Quandt, care dețin aproape jumătate din acțiunile BMW, se afla pe locul al treilea. Ca urmare a crizei Corona, activele ultimilor au scăzut cu 1,5 miliarde, până la aproximativ 25 de miliarde euro.
Într-un clasament al „Welt am Sonntag”, publicat pe 20 septembrie, s-a ajuns totuși la concluzia că fondatorul Lidl, Dieter Schwarz, este cel mai bogat german – cu o avere estimată la 41,8 miliarde de euro. Familia Reimann ar urma, pe locul doi, cu 21,45 miliarde de euro. Clasamentul „Welt am Sonntag” a fost, de asemenea, o estimare, deoarece miliardarii germani sunt extrem de secretoși.
Multi-miliardarii americani
Nu doar în Germania, ci și in SUA, super-bogații au luat avânt. Potrivit Institutului pentru Studii Politice, un think-tank independent din Washington D.C., Jeff Bezos, Bill Gates și alți miliardari americani și-au sporit averile cu 845 miliarde de dolari. Studiul se bazează pe date din „Forbes”.
Cei mai bogati 643 de americani au acum active totale de 3.800 miliarde dolari – cu aproape 1.000 miliarde mai mult decât în martie. Pentru a ilustra mărimea acestor averi, imaginați-vă ca totalul corespunde, în mare, PIB-ului Belgiei și Austriei, împreună.
Câștigătorii „loteriei Corona” pot mulțumi băncilor centrale, pentru norocul lor. Prin lejera lor politică monetară, acestea au declanșat turbulențe pe piețele de valori. Acțiunile Amazon au crescut cu 40%, în acest an. CEO-ul Jeff Bezos, care deține cel mai mare pachet de acțiuni, a devenit mai bogat cu 55,2 miliarde de dolari, din februarie 2020. Familia fondatoare a Walmart este astăzi mai bogată cu peste 60 de miliarde de dolari. Și șeful Tesla, Elon Musk, are 70 de miliarde de dolari mai mult, în ultimele șase luni.
„Aceasta este o etapă îngrijorătoare în istoria bogăției și puterii concentrate, din Statele Unite”, a declarat, în luna august, directorul Programului pentru Inegalitate si Bunuri Comune, al Institutului de Studii Politice din Washington D.C,, Chuck Collins, pentru Marketwatch.
„Este prea multă putere economică și politică în mâinile a doisprezece oameni. Din perspectiva unei societăți guvernate democratic, aceasta poate fi numită o duzină oligarhică”. Această duzină îi include pe Jeff Bezos (foto), Bill Gates, Mark Zuckerberg, Warren Buffett, Elon Musk, Steve Ballmer, Larry Ellison, Larry Page, Sergey Brin, Alice, Jim și Rob Walton.
Citat de CNN, el a mai spus că statisticile sunt șocante. „Diferența dintre profiturile miliardarilor și mizeria economică din țara noastră este uriașă”. Cifrele au arătat cât de inegale sunt sacrificiile oamenilor și, de asemenea, au evidențiat „orientarea spre profit” a celor avuți.
„Lumea are nevoie de voi acum”
La celălalt capăt al spectrului avuției, lucrurile sunt acum sumbre: pandemia a micșorat economia SUA cu 33%, față de al doilea trimestru al anul anterior și a scufundat piața muncii în cea mai gravă recesiune, de după criza economică din 2008-2009. Peste 40 de milioane de americani au fost nevoiți să solicite ajutoare de șomaj, în ultimele luni; doar în ultima săptămână au existat alți 860.000, care s-au înregistrat pentru prima dată.
În aprilie – cea mai gravă lună a pandemiei – rata șomajului a crescut la 14,7 la sută. În august, a scăzut la 8,4%, însă, potrivit CNN, s-au pierdut 11,5 milioane de locuri de muncă. În plus, acum există de patru ori mai multe cereri inițiale de șomaj, decât înainte de pandemie.
Faptul că, în pandemie, decalajul dintre bogați și săraci se extinde și mai repede, a facut ca ONU sa faca un apel urgent la cei din vârful piramidei banilor. Se atrage atenția că, la baza acesteia, riscurile sărăciei sunt în creștere, deoarece pandemia a făcut ca milioane de oameni să fie șomeri. Iar nevoia este și mai mare în regiunile sărace ale lumii, unde pandemia a lăsat urme mult mai profunde.
Prin urmare, într-un apel urgent, șeful Programului Alimentar Mondial (PAM) s-a adresat joi miliardarilor lumii, pentru a ajuta la combaterea foametei. „Avem nevoie de 4,9 miliarde de dolari pentru a hrăni cele 30 de milioane de oameni care vor muri, fără ajutorul PAM, in următorul an”, a declarat David Beasley, în fața Consiliului de Securitate al ONU, din New York.
„Nu sunt împotriva oamenilor care fac bani”, a spus el. „Dar omenirea se confruntă cu cea mai mare criză, pe care am văzut-o vreodată în viața noastră”. Este timpul ca aceia „care au cel mai mult, să-i ajute și pe cei care au cel mai puțin, în aceste vremuri extraordinare din istoria lumii. Lumea are nevoie de voi acum și este timpul să faceți ceea ce trebuie.” a cerut Beasley super-bogaților de pe mapamond.
Lasă un comentariu