Patronatul Român, la dezbaterile Comisiei Europene organizate la Budapesta

Marin Crişan, preşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatul Român, vicepreşedintele Marcel Măinescu şi Mark Sorin Deszo, preşedintele Filialei Harghita a Confederaţiei Patronatul Român au participat zilele trecute, la Budapesta, la o dezbatere a Comisiei Europene în Ungaria având ca temă viitoarele politicile sociale și ocuparea forței de muncă în 2016.

Evenimentul a avut loc la Európa Pont iar printre reprezentanţii Comisiei Europene în Ungaria care au participat la discuţii s-au numărat dr. Gábor Zupkó (șef al Reprezentanței Comisiei Europene în Ungaria), Barbara Kauffmann (director în cadrul Comisiei Europene), dr. Áron Kiss, Balázs Rottek, dr. Fruzsina Albert (MTA TK Institutul pentru membrii Sociologie HEBC Board), dr. Ágnes Fábián (președintele Henkel Magyarország Ltd, HEBC), Béla Zagyva (managing director Nokia Solutions și Rețele, HEBC), dr. Márton Medgyesi  (de la Institutul de Cercetări Sociale TARKI), dr. Ágota Scharle (de la Institutul Budapesta).

La întoarcerea din Ungaria, Marin Crişan, preşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatul Român, a declarat: „În primul rând doresc să le mulţumesc gazdelor că ne-au invitat la acest eveniment şi ne-au dat ocazia să învăţăm din experienţa domniilor lor. Am fost împresionat de colaborarea reală între factorul politic şi cel al mediului de afaceri, sindicate şi reprezentanţii persoanelor  defavorizate. Întrucât economicul  se mişcă foarte repede şi unul dintre factorii determinanţi în procesul de producţie este forţa de muncă calificată care lipseşte de peste tot, va trebui ca  începând de mâine să luăm împreună cu politicul măsuri pentru pregătirea reală a tinerilor spre calificări în meserii reale care sunt cerute pe piaţa muncii.  Ungaria încearcă să găsească soluţii pentru oprirea migraţiei forţei de muncă calificate printr-o lege a salarizării motivate şi bine fundamentate, luând ca bază de calcul salariul şi coşul zilnic dar şi  găsirea unor soluţii de reglemetare a diferenţelor dintre cele două prin politici guvernamentale reale. Este un exemplu pe care atât politicienii cât şi guvernanţii români trebuie să îl urmeze deoarece şi noi asemeni tuturor ţărilor est-europene ne confruntăm cu această problemă a diferenţelor dintre coşul zilnic şi salariu. Dacă luăm în calcul salariul unui muncitor din România care este  calificat, îşi vede serios de treabă, fără abateri, fără sancţiuni salariale sau condedii de odihnă şi medicale,  vedem că suma pe care o primeşte este de 250 de euro. Întrebarea este dacă politicienii şi guvernanţii ar putea trăi cu aceşti bani? De aceea ar trebui să ne aşezăm la masă politic, decizional, mediu de afaceri şi social şi sindical şi să găsim soluţii reale pentru a repune în funcţiune economia românească”.