41,7% dintre părinții care lucrează în străinătate intenționează să revină definitiv în România în următorii ani. Peste o treime dintre părinții din diaspora afirmă că relația cu copilul a devenit mai distantă.
Peste o treime (35,7%) dintre părinții români care muncesc în străinătate și au copiii rămași în țară afirmă că relația cu aceștia a devenit mai distantă după plecare, iar aproape unul din trei (31,2%) comunică cu ei mai rar decât zilnic, arată o cercetare realizată de Salvați Copiii România și finanțată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie – octombrie 2026, în rândul părinților din diaspora, în cadrul proiectului „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”.
Întrebați ce consideră că îi lipsește cel mai mult copilului în relația cu ei, 40,5% dintre părinții chestionați indică timpul petrecut împreună, iar 31,3% dragostea și afecțiunea manifestate direct. Participarea la momentele importante din viața copilului este menționată de 14%, iar sprijinul în problemele cotidiene de 6%. Doar 2% dintre respondenți consideră că absența lor nu produce nicio lipsă în relația cu copilul. Rezultatele arată că părinții percep consecințele separării în primul rând în termeni afectivi și relaționali.
Nevoia de apropiere și de sprijin emoțional se regăsește și în răspunsurile libere ale părinților la această întrebare „Eu. Îl iubesc mult și de abia aștept să mă întorc la el. Este greu aici, dar ne descurcăm cum se poate”, răspunde un părinte la întrebarea despre ce îi lipsește copilului. Completează: „Umărul pe care poate să plângă când se întoarce de la școală”.
Comunicarea și relația cu copilul
- Mai puțin de patru din zece părinți (39%) consideră că îi pot oferi copilului sprijin emoțional chiar dacă se află la distanță. Alți 21% consideră că nu îi pot oferi sprijin emoțional copilului în această situație, iar 40% aleg răspunsul „nici acord, nici dezacord”.
- 43% declară că reușesc să fie prezenți în momentele importante din viața copilului, chiar și de la distanță.
- 15% consideră că propriul copil nu apelează la ei atunci când are nevoie de sprijin.
„Fenomenul copiilor rămași în țară, în urma plecării părinților la muncă în străinătate, este unul cu multiple fațete, deosebit de complexe, de la consecințele sociale și psiho-emoționale asupra copiilor până la suferințele părinților care sunt nevoiți să stea departe de copii. Este crucial ca programul dedicat acestor copii să fie unul integrat și să includă mereu părintele, unul dintre elementele esențiale fiind acela de a prezerva relația părinte – copil și de a încuraja comunicarea, în pofida distanței fizice.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Implicarea în viața copilului și relația cu școala
Mai mult de jumătate dintre părinții respondenți (54,2%) spun că nu sunt în contact direct cu școala sau grădinița copilului. În privința implicării în viața copilului, cercetarea identifică și situații în care părinții declară că se implică în mică măsură sau deloc, chiar dacă, în ansamblu, părinții declară că rămân implicați în deciziile importante privind copilul:
- 15% în deciziile privind educația sau școala și 17% în deciziile privind sănătatea copilului;
- 23% în alegerea activităților extrașcolare și 22% în discuțiile despre prieteni și relațiile copilului cu ceilalți.
Obstacole și rețele de sprijin pentru părinții din diaspora
Principalele obstacole în calea unei implicări mai mari în viața copilului sunt distanța fizică (79,3%), programul de muncă (55,8%) și costurile deplasărilor în România (48,6%). Respondenții au putut indica până la trei dificultăți.
Aproape jumătate (48,8%) dintre părinții respondenți spun că în țara în care lucrează nu au persoane sau grupuri la care să poată apela atunci când au nevoie de ajutor, iar 51,2% declară că au persoane sau grupuri la care să poată apela.
În rândul părinților care au o rețea de sprijin, 73,4% pot apela la prieteni români, 49,5% la familie/rude, iar 39,6% la prieteni/colegi din țara de rezidență, 22,5% la grupuri/comunități de români, 10% la organizații neguvernamentale, iar 9,7% la comunități religioase. Prin intermediul acestor rețele de sprijin, 61% primesc sprijin emoțional, 66,4% informații și sfaturi generale, 48% ajutor în rezolvarea problemelor administrative, 22,7% ajutor în găsirea unui loc de muncă/locuință, 34,4% ajutor financiar/material și doar 20,6% sprijin în probleme legate de familie/copil.
Intențiile de revenire în țară și de reunire a familiei
În ceea ce privește intenția de a reveni în țară, 41,7% dintre părinții respondenți intenționează să revină definitiv în România în următorii ani, 27,6% nu intenționează să facă acest lucru, iar 30,8% nu au luat încă o decizie.
În rândul celor care intenționează să revină, principalele motive care i-ar determina să facă acest pas sunt dorința de a fi alături de copil sau familie (85,4%), un loc de muncă suficient de bine plătit în România (72,1%), îmbunătățirea serviciilor de sănătate (30,1%), îmbunătățirea serviciilor de educație (29,8%), servicii publice de mai bună calitate (23,6%), înrăutățirea situației în țara în care se află (19.8%), încrederea în autoritățile din România (17,2%), probleme familiale (16,2%).
Dintre părinții care nu intenționează să revină definitiv în România, 35,4% intenționează ca, în următorii doi ani, să-și ia copilul să locuiască împreună cu ei în țara în care lucrează.
Profilul părinților participanți la studiu
În privința ultimei forme de învățământ absolvite, 56,7% dintre părinții respondenți au studii liceale, 14,6% profesionale sau 10 clase, 13,4% postliceale, 10,6% universitare sau postuniversitare, iar 4,7% au cel mult studii gimnaziale.
65% dintre părinți au un copil cu vârsta sub 18 ani în România, 29% au doi copii, iar 6,2% au trei sau mai mulți copii. În total, respondenții au declarat 1.437 de copii sub 18 ani în România, cu o medie de 1,4 copii pentru fiecare părinte respondent.
Migrația pentru muncă are, pentru majoritatea părinților, un caracter de durată: 55% se află în actuala perioadă de muncă în străinătate de cel puțin trei ani, iar un sfert de peste cinci ani. Doar 11% sunt plecați de cel mult șase luni. Caracterul prelungit al șederii în străinătate sugerează că separarea familială nu reprezintă doar o situație temporară, ci o condiție în care trebuie organizată exercitarea responsabilităților parentale.
Principalele ocupații ale taților sunt: în instalații – 26,3%, transport și curierat – 22,8%, industrie, producție și meserii tehnice – 16,7%, agricultură și horticultură – 9%, comerț și vânzări – 5%.
Principalele ocupații ale mamelor sunt: în curățenie și servicii de menaj – 23,8%, comerț și vânzări – 12,8%, îngrijire persoane și copii – 10,6%, sănătate și servicii medicale – 10,3%, restaurante și alimentație publică – 7,9%.
Fișă tehnică
Cercetarea a fost realizată în 2026 în cadrul proiectului „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”, implementat de Organizația Salvați Copiii, cu finanțare de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Sondajul a fost efectuat în rândul părinților care lucrează în străinătate, în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Franța, Irlanda, Austria, Belgia și ai căror copii cu vârste între 0-17 ani sunt în România. Colectarea datelor a pornit din țară, de la gospodăriile cu copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și a fost dublată de colectare prin intermediul grupurilor de emigranți români pentru muncă din țările incluse în eșantion.
Aplicarea chestionarelor s-a realizat printr-o metodologie mixtă (CATI, CAWI), pe un volum de 1005 respondenți, reprezentativ pentru părinții plecați la muncă în străinătate în cele 8 state mai sus menționate. Reprezentativitatea eșantionului este de +/-3% pentru un interval de încredere de 95%.
Datele din studiu susțin utilitatea unor servicii de informare și consiliere care să îi ajute pe părinți să recunoască nevoile emoționale ale copiilor, să mențină legătura cu școala și să găsească modalități de a participa la viața de familie și de a păstra valorile și tradițiile, chiar și de la distanță.
Date proiect Sună-i zilnic! – Conexiune dincolo de granițe. Program pentru părinții români din străinătate
Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Grupul-țintă principal al proiectului: părinții români plecați la muncă în străinătate
Perioadă de derulare: iulie-octombrie 2026
Buget aprobat: 351.086,66 lei
Scopul proiectului a fost creşterea gradului de conştientizare a părinţilor români care muncesc în alte state cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă, necesitatea menţinerii comunicării cu aceştia şi cu persoanele în grija cărora au rămas copiii şi a legăturii cu comunitatea de proveniență.
Inițiativa face parte din campania națională cu același nume care reunește mai multe acțiuni sub același concept, adresându-se nu doar părinților din diaspora, ci și persoanelor în grija cărora rămân copiii, membrilor comunității și specialiștilor din asistență socială și educație, cu scopul de a sprijini bunăstarea emoțională a celor mici. Campania se bucură de susținerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Poliţiei de Frontieră Române, DIGI România, Aeroporturilor Internaționale „Avram Iancu” Cluj-Napoca, „Ștefan cel Mare” Suceava, Craiova și Iași.
În cadrul proiectului, în perioada iulie-octombrie 2026, au fost derulate următoarele activități:
- Campanii de informare, educare și conștientizare cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă, necesitatea menţinerii comunicării cu aceştia şi cu persoanele în grija cărora au rămas copiii şi a legăturii cu comunitatea de proveniență pentru peste 2.000.000 de români care muncesc/trăiesc în alte state. Au fost derulate campanii media și online destinate românilor aflați în alte state, inclusiv prin intermediul platformei online www.copiisinguriacasa.ro, au fost distribuite materiale de informare la puncte de trecere a frontierei.
- Servicii de informare şi consiliere pe teme psiho-emoţionale şi juridice pentru 2.700 de părinţi români care muncesc în alte state – prin intermediul secțiunii interactive a site-ului www.copiisinguriacasa.ro și al liniei telefonice dedicate, prin intermediul activităţilorderulate în centre de zi Salvați Copiii, precum și prin caravane, în lunile iulie-august, în mediul rural și la puncte de trecere a frontierei, prin implicarea specialiștilor și voluntarilor Salvați Copiii și a Poliției de Frontieră Române.
Context
Amploarea fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate a făcut necesară dezvoltarea unei rețele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizația Salvați Copiii a creat astfel de servicii, adresate copiilor, părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând din 2010.
- Peste 18.000 de copii şi 12.000 de adulți, persoane în grija cărora au rămas copiii sau părinți, au beneficiat de servicii de suport direct (consiliere psiho-socială, suport școlar şi activități de socializare pentru copii; educație parentală, consiliere socială şi îndrumare juridică pentru adulți).
- Peste 140.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, prin activități directe, iar peste 5.000.000 de persoane prin campanii media și online.
Serviciile de consiliere psihologică și juridică pot fi accesate prin linia telefonică 021.224.24.52 și prin platforma www.copiisinguriacasa.ro.
Sursa foto: Salvați Copiii România
Lasă un comentariu