Rapid – UTA: 4 – 1. Diferența dintre o echipă cu patron și o echipă cu patron pe banii arădenilor

Titlul poate părea tendențios, dar reflectă fidel realitatea. Diferența pe terenul de joc s-a făcut strict pe valoare, nu pe dăruirea jucătorilor. Semn că Rapid își permite jucători mai buni. Mult mai buni.

Și, având patron, e un club direct interesat de viitor (iar din viitorul ăsta fac parte, mai nou, și arădenii noștri Vulturar și Rareș Pop). Noi, având o conducere de club obișnuită să primească bani publici (că alții nu prea are!) jucăm cu ce avem și ne batem joc de viitor.

Revenind la partidă, de data asta am avut și noi „săpunarii” noștri: Pe Benga și pe Omondi, care au făcut niște cadouri gazdelor fix în niște momente cheie, greu de surmontat. Că am jucat ceva mai bine în repriza a doua e adevărat, dar nu suficient pentru a satisface exigențele suporterilor utiști. Pe cele ale adevăraților suporteri mă refer, că pentru unii, destul de mulți, e suficient să nu picăm în B!

Las, mai jos, rezumatul partidei, una greu de digerat prin prisma rezultatului. Dar, ce doare cel mai mult la Arad, e lipsa unei perspective frumoaste atâta timp cât clubul, la nivel de conducere, poartă pecetea mediocrității.