Război anti-Narcos cu Venezuela, SUA încep operațiuni militare de amploare

În plină pandemie de coronavirus, SUA trimit nave de război spre Venezuela, pentru a lupta cu narco-teroriștii și a-l înlătura pe Maduro. NARCOS. Un cuvânt scurt pentru o lume largă și plină de orori. Un serial excepțional realizat de Netflix și o carte, El Narco, a jurnalistului britanic Ioan Grillo, care cutremură prin dezvăluirile despre această imensă afacere și coșmar: traficul de droguri. Dar nu despre cărți și filme bazate pe realitate e vorba acum, ci despre noul apogeu al luptei americane pe frontul narco-terorismului.

Statele Unite trimit mai multe nave de război în largul coastei Venezuelei. Operațiunea are ca obiectiv stoparea livrărilor de droguri din America de Sud în SUA, a declarat miercuri președintele american Donald Trump.

Misiune anti-drog si anti-Maduro

La misiune vor participa aeronavele de supraveghere și unitățile speciale. Operațiunea implică utilizarea de distrugătoare americane și nave de război mai mici, avioane de recunoaștere AWACS și forțe speciale pe teren.

Aceasta este una dintre cele mai mari operațiuni militare americane în regiune, de la invazia din Panama în 1989, menită a-l îndepărta pe generalul Manuel Noriega de la putere și a-l extrăda în Statele Unite.

Chiar dacă operațiunea militară este menită să diminueze contrabanda în toată regiunea, aceasta este îndreptată, în principal, împotriva guvernului socialist din Venezuela și a președintelui Nicolás Maduro.

Statele Unite îl acuză pe el și pe câțiva dintre guvernanții săi că au conlucrat cu carteluri de droguri din Columbia, favorizând contrabanda de droguri în SUA, care atinge sute de tone anual.

Având în vedere izbucnirea pandemiei de coronavirus, există un risc tot mai mare ca infractorii să folosească situația în scopurile lor. „Nu putem permite asta”, a spus președintele Trump.

Dorința de schimbare

Săptămâna trecută, sistemul judiciar american a intentat un proces președintelui venezuelean. Marți, secretarul de Stat american Mike Pompeo a propus crearea unui guvern de tranziție, alcătuit din membrii guvernului și ai opoziției. Acesta ar trebui să se străduiască să organizeze noi alegeri.

Venezuela se află în criză politică de ani de zile. Opoziția nu recunoaște ultimele alegeri prezidențiale. În ianuarie 2019, președintele Parlamentului, Juan Guaidó, s-a declarat președinte interimar. Peste 50 de țări l-au recunoscut oficial, inclusiv Germania și Statele Unite, de mult timp ostile guvernului socialist din Venezuela.

Washingtonul a impus deja țării sancțiuni severe, un alt motiv pentru care economia Venezuelei se află în cădere liberă, penurie fiind chiar și la alimentele de bază. O situație contrariantă, într-o țară care deține cele mai mari rezerve de petrol din lume (17,4%, urmată de Arabia Saudită – 15,6% și Canada – 10%).

Până acum, Nicolás Maduro a rămas la putere, dar acum există infecții cu noul coronavirus și în Venezuela. Deoarece sistemul de sănătate din țara sud-americană este grav afectat, răspândirea și mai masivă a virusului ar putea duce la un dezastru, se tem observatorii.

Wanted pe lista DEA

După ce operațiunea militară americană a devenit cunoscută, ministrul comunicațiilor din regimul Maduro a vorbit, miercuri seară, despre o încercare disperată a SUA de a distrage atenția de la „criza umanitară” prin răspândirea noului tip de coronavirus în propria țară.

Demararea operațiunii antidrog a Pentagonului vine în contextul unei recompense de 15 milioane de dolari pentru informații care duc la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro. El și unii dintre cei mai apropiați oficiali ai guvernului său sunt acuzați de conspirație pentru contrabandă cu droguri în Statele Unite, printr-o grupare condusă de organizația rebelă columbiană FARC.

Washingtonul a pus săptămâna trecută recompensă „pe capul” președintelui venezuelean Maduro, o procedura care aduce aminte de stilul WANTED din filmele western. Întreaga bandă de traficanți și, implicit, Maduro ar fi responsabili de contrabanda în SUA a până la 250 de tone de cocaină pe an. Potrivit Washingtonului, jumătate din bunurile ilegale ajung în Statele Unite pe mare.

În comunicatul Agenției americane antidrog (DEA), pe lângă Maduro mai sunt menționați și „alți înalți oficiali venezueleni, aparent asociați cu FARC (Forțele Armate Revoluționare ale Columbiei), pentru a folosi cocaina ca armă de <<invadare>> a SUA”. Între cei 14 numiți se numără vice-președintele pentru economie, ministrul Apărării și procurorul general al Venezuelei.

Agenția Associated Press, citată în presă germană, relatează: „Capacitatea Statelor Unite de combatere a drogurilor în emisfera vestică urmează să fie dublată” cu ajutorul armatei americane dislocate atât în ​​Caraibe, cât și în Pacificul de Est. Misiunea este susținută de 22 de națiuni partenere Washington, potrivit secretarului Apărării.

Nevoia de plusuri

Cu aproximativ două săptămâni în urmă, amiralul Craig S. Faller, ofițerul comandant al Comandamentului de Sud al Statelor Unite ale Americii (SOUTHCOM), a anunțat, înainte de Congresul SUA, necesitatea creșterii forței trupelor americane în America Latină.

Potrivit lui Faller, obiectivul oficial este de a pune capăt cartelurilor de droguri locale și de a alunga „amenințarea teroristă” pe care acestea o reprezintă pentru Statele Unite, în numele securității naționale.

Operațiunea militară din Venezuela, care tocmai a început, este demarată într-un moment în care criticii spun că atenția lui Trump ar trebui să fie concentrată asupra protecției față de epidemie, a cetățenilor propriei țări.

Însă fiind și un an electoral, se poate presupune că o victorie anti-Narcos, chiar și temporară, precum și capturarea unui autocrat suspectat de corupție, pot aduce un plus de imagine. Și un plus de petrol.

Notă: Articolul a apărut și în HotNews.