RESTAURAREA Palatului Colegiului Național „Elena Ghiba Birta”, FĂRĂ RESPECTAREA LEGII?! Ce spune Primăria (UPDATE)

RESTAURAREA Palatului Colegiului Național „Elena Ghiba Birta”, FĂRĂ RESPECTAREA LEGII?! Ce spune Primăria (UPDATE)

Palatul Colegiului Național „Elena Ghiba Birta” trece printr-un proces de restaurare, investiția de aproximativ 3 milioane de euro fiind realizată cu fonduri guvernamentale. Din păcate însă, așa cum am fost obișnuiți deja, când e vorba de administrația arădeană, chiar și știrile aparent bune vin la pachet cu vești proaste, spune Sebastian Bulumac, fost candidat independent la Primăria Arad în 2016.

În cazul de față, una chiar foarte proastă: s-a distrus toată tâmplăria originală de pe fațade, nu s-a păstrat nici măcar desenul inițial al șprosurilor (stinghii subțiri de lemn care se fixează în spațiul ferestrei) și s-a schimbat culoarea originală. Astfel, vom avea în loc de o clădire emblematică restaurată, o clădire cu fațadele degenerate. Vorbim de un palat a cărui construcție a început în anul 1880, care găzduiește de peste un secol unul din liceele de elită ale Aradului. Clădirea se regăsește în Zona Construită Protejată a Aradului și, mai mult de atât, și pe lista Monumentelor Istorice aprobată de către Guvernul României, prin Ministerul Culturii.

„În Planul Urbanistic Zonal (P.U.Z.C.P. vol II, Regulament Local de Urbanism) adoptat de către C.L.M. Arad prin Hotărârea 201 din 17 iulie 2014, sunt prevăzute tipurile de intervenții permise, respectiv interzise pentru acest gen de restaurări. Cele trei volume ale P.U.Z.C.P, pe care le-am parcurs aprofundat la acțiunea de salvare a Parcului Eminescu din anul 2015, sunt documente impecabil redactate și au valoare de lege, dar din păcate nu prea se ține cont de ele. La pagina 386 începe un capitol exclusiv dedicat tâmplăriilor și, așa cum se vede în facsimilele atașate, este obligatorie repararea elementelor existente respectând toate detaliile originale. Ușile sau ferestrele pot fi înlocuite doat dacă SUNT DEGRADATE TOTAL și este obligatoriu să fie IDENTICE CU CELE INIȚIALE: material, cod de culoare și detaliile șprosurilor. Pe fațade încă există câteva ferestre originale și se vede, atât la fața locului, cât și din fotografiile atașate, că nu sunt degradate total. Cel mult ar fi trebuit schimbate unele dintre elementele subțiri, dar cadrele sunt solide. Voi solicita Departamentului Tehnic din Primăria Arad, precum și Arhitectului-Șef al orașului să facă public raportul și numele experților care au decis că tâmplăria originală a fost degradată total, precum și motivele pentru care au schimbat culoarea și desenul original al șprosurilor”, atrage atenția Bulumac.

„Grav este că nu au respectat culoarea albă originală și au ales o tâmplărie maronie. Nu mă pot pronunța dacă e lemn masiv sau un prefabricat din lemn, dar am observat ceva interesant: de obicei «termopanul» imită lemnul, aici s-a ales o tâmplărie de lemn care parcă își propune să imite un «termopan» ce la rândul său ar vrea să imite lemnul. Bănuiesc că unii din arhitecții Aradului sunt foști elevi ai acestui liceu și nu ar trebui să le fie indiferent ce se întâmplă. De fapt atitudine ar trebui să ia orice arhitect care își iubește meseria, dar și orașul. De-a lungul timpului, în diferite acțiuni civice de salvare a patrimoniului arădean, dar și de emitere a unor semnale de alarmă, am văzut activi doar câțiva arhitecți: tinerii de la Ambulanța pentru Monumente și Asociația PRO URBE, de unde-i amintesc pe regretatul Bujor Buda și pe președintele arh. Alexandru Nagy-Vizitiu. Mai activ și interesat decât mulți dintre arhitecții din oraș, a fost și este arh. Michael Iovin, care de peste ocean are postări extrem de pertinente în domeniu și e extrem de atașat locului natal”, adaugă Sebastian Bulumac.

Acesta regretă că nu a cunoscut aceste aspecte când proiectul era la transparență, dar nu dorește ca lucrurile să rămână fără explicații: E important să aflăm cine a încălcat regulamentele locale și naționale de urbanism pentru ca astfel de greșeli să nu se mai repete”. 

Noi am dorit să aflăm de ce s-a decis să se efectueze restaurarea în acest mod și am trimis o solicitare de informații Primăriei municipiului Arad, pentru care așteptăm un răspuns.

UPDATE

Cu privire la această problemă, Primăria a răspuns scurt: „Lucrările de reabilitare a Colegiului Național Elena Ghiba Birta respectă întru totul proiectul tehnic avizat de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Arad”.

Loading...
  1. cititi lista cu cladiri monumente istorice. Nu dezinformati, afara de cladirea Colegiului Moise Nicoara si Tichindeal nu mai avem cladiri monumente istorice ca spatii de invatamant. Deci propun domnului ziarist sa ceara dirigintelui de santier proiectul si sa vina cu precizari si din partea unui organ tehnic, nu numai a unui politician.

    Raspunde
  2. Colegiul Economic
    Colegiul Național Elena Ghiba Birta
    Colegiul Național „Moise Nicoară”
    Liceul Pedagogic Dimitrie Țichindeal
    Colegiul National “Vasile Goldis”
    O cautare sumara pe wikipedia va contrazice.
    Investigati inainte sa aratati cu degetul.

    Raspunde
  3. Pentru cei de la primarie nu exista minciuna nepotrivita.

    Raspunde

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.