Palatul Colegiului Național „Elena Ghiba Birta” trece printr-un proces de restaurare, investiția de aproximativ 3 milioane de euro fiind realizată cu fonduri guvernamentale. Modul în care s-au efectuat lucrările de reabilitare a fost aspru criticat, deoarece nu s-a respectat aspectul original al clădirii.
Sebastian Bulumac, o voce a societății civile și fost candidat independent la funcția de primar al Municipiului Arad în 2016, atrage atenția că în urma lucrărilor s-a distrus toată tâmplăria originală de pe fațade, nu s-a păstrat nici măcar desenul inițial al șprosurilor (stinghii subțiri de lemn care se fixează în spațiul ferestrei) și s-a schimbat culoarea originală. Astfel, vom avea în loc de o clădire emblematică restaurată, o clădire cu fațadele degenerate. Vorbim de un palat a cărui construcție a început în anul 1880, care găzduiește de peste un secol unul din liceele de elită ale Aradului. Clădirea se regăsește în Zona Construită Protejată a Aradului și, mai mult de atât, și pe lista Monumentelor Istorice aprobată de către Guvernul României, prin Ministerul Culturii.
Cu privire la această problemă, Primăria a răspuns atunci scurt: „Lucrările de reabilitare a Colegiului Național Elena Ghiba Birta respectă întru totul proiectul tehnic avizat de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Arad”.
Bulumac a solicitat documentația referitoare la restaurarea problematică a clădirii respective și a primit-o abia după 40 de zile, deși potrivit legii, termenul era de 30 de zile.
„Cu toate tentativele de cosmetizare din partea reprezentanților Primăriei Arad, o parte din lucrurile grave petrecute acolo (unele cu iz de contravenție, respectiv infracțiune) nu au putut fi ascunse. O să fac totul public în curând, după ce voi studia alături de o echipă de arhitecți și ingineri constructori, toată documentația la care acum am acces. Până atunci am vrut să vă arăt că, din păcate, s-a întâmplat, tocmai ceea ce avertizase amicul meu, arh. Alexandru Nagy-Vizitiu, că s-ar putea întâmpla ca și consecință a distrugerii inconștiente ale unor elemente structurale. Constatarea citată mai jos este făcută tocmai de proiectant în dispoziția de șantier nr. 4 din 22 mai 2020:
«În timpul lucrărilor de realizare a cadrului de pe axul 5-subsol, din cauza #nerespectării #etapelor de lucru, în sensul descărcării elementelor structurale înainte de demolarea acestora, dar și din cauza sprijinirilor insuficiente, s-a produs #afectarea #peretelui ce se continuă și pe înălțimea parterului, cât și a zonei de planșeu boltit ce descarcă pe perete»”, spune Sebastian Bulumac.
UPDATE
Cu privire la întârzierea răspunsului la solicitarea lui Sebastian Bulumac a documentației referitoare la restaurare, Primăria a dat următorul răspuns:
„Volumul mare de muncă pe care l-a implicat elaborarea în ultima perioadă și într-un termen extrem de scurt a mai multor documentații a necesitat implicarea tuturor funcționarilor din cadrul serviciului responsabil cu formularea răspunsului. Acest fapt a îngreunat pregătirea documentației stufoase solicitată de petiționar și a făcut imposibilă respectarea termenului de 30 de zile. Este o situație nedorită, dar din păcate ea nu a putut fi evitată având în vedere cele menționate anterior”, a declarat pentru NewsAr.ro Ralu Cotrău, purtător de cuvânt al Primăriei.
Noi (un colectiv) am facut odata un proiect de consolidare acum vreo 20 de ani. Nu s-a realizat. A fost realizat un alt proiect de „zugraveala” acum cca 15 ani. O copilarie si probabil bani cu nemiluita.
Crapatura nu prea arata bine. Nu as vrea sa fiu in locul lor.
Citesc de mult timp lupta domnului cu primăria. Am o intrebare: cu cine se lupta domnul? Cu primăria? Cu constructorul, sau cu Falca. Nu de alta, dar sa știm și noi. Apoi vrem sa aflam și părerea specialiștilor de la monumente. Se poate domnule care lupta cu respectarea clădirilor aflate în zona de protectie. Felicitări, sper ca veți reuși, dar cu mai putina încrâncenare împotriva persoanelor ci cu mult calm, ca roadele se vor arata. Acum arata ca ceva ce sa va scoată din anonimat. Eu propun sa luați legătura cu arhitecții din OAR și sa mergeți la primarie cu soluții viabile, nu de alta dar azi de curiozitate am încercat sa găsesc crăpături din fotografie și sincer nu am văzut-o. Numai bine pe viitor.
acest tovoras are multe frustrari si ca deobicei se pricep la toate pentru ei nu conteaza ca se restaureaza. invidia le intuneca mintea daca o au cumva
A fost o situatie similara la Scoala generala din Sicula.
Din cauza unor pomi erau crapaturi de cca 2-5 cm.
Din pozitia pozei nu se vede daca sunt pomi in apropiere sau nu.
Cred ca este o situatie nefericita care poate sa aiba cauze obiective.
rusine sa iti fie tie si prietenilor tai mari specialisti ca dezinformati grosolan prin fotografii. Arata unde se gaseste fisura, pe un ornament langa o fereastra. ne-am dat seama dupa ce mai multi am cautat MAREA CRAPATURA. Eu iti propun ( nu vorbesc cu domnule, pentru ca un domn se lupta cu Falca, sau cu cei ce nu l-au vrut sa-l propuna pe lista de primar) sa consulti specialisti de la monumente nu oameni care se pretind cunoscatori dar nu au proiectat nici un bloc de 2 etaje, sau o hala de adapostit animale pe timp de vara. Si daca vrei sa lupti pentru ceva, atunci lupta pentru o strada cu numele arh. Cristea Milos, poate si un bust ca vad ca in fata hotelului Astoria s-a pus un bus a unui inginer textilist care nu are nici in mana nici in clink cu spectaculoasa cladire. Deci, daca suntem aradeni, aradeni adevarati, am lupta pentru adevaratele personalitati ale aradului ( p.s. sa nu uitam ca arh. Milos Cristea le-a fost multor arhitecti aradeni si profesor universitar, sau si acest lucru s-a uitat?). Deci propun ca OAR si cei de la monumente ca si specialisti sa isi spuna parerea avizat despre cladirile importante din Arad. Sper ca nu am deranjat pe nimeni si ca ce am scris va trezi in arhitectii aradeni vointa de a lupta, cu Balamuc in frunte, pentru o stada și un bust cu numele arh. MILOS CRISTEA. Multumesc frumos