Biblioteca Naţională îi atrage pe cei pasionaţi de misterele universului şi de cele mai noi tehnologii cu un show public cu drone autonome. O modernă biblioteca dedicată investitorilor se va deschide la Facultatea de Business din cadrul UBB Cluj. Atât bibliotecile naţionale, cât şi cele specializate, „se regândesc“ pentru a-şi prelungi viaţa şi a veni în întâmpinarea nevoilor unor altfel de cititori: mai grăbiţi, mai pretenţioşi şi tot timpul cablaţi la informaţii şi imagini, prin smartphone. Poate supravieţui bibliotecă publică în acest context? Câteva zeci de bibliotecari din România şi din Ungaria s-au reunit în cadrul unui simpozion tematic organizat la Arad, la care au fost analizaţi sorţii de izbândă ai profesiei şi instituţiei lor.
Cea de a VI-a ediţie a întâlnirii profesionale a bibliotecarilor, „Momente din istoria lecturii publice” a avut loc în 26-29 septembrie, la Arad. Reuniunea are loc odată la doi ani, timp suficient ca bibliotecarii şi managerii de biblioteci să adune experienţe (bune şi rele) din activitatea lor de zi cu zi. să le ilustreze şi să le tematizeze în comun.
Simpozionul organizat de Bibliotecă Judeţeană „Alexandru D, Xenopol” din Arad a avut acoperire naţională, fiind prezenţi reprezentanţi ai bibliotecilor judeţene, orăşeneşti sau locale din Argeș, Brăila, Hunedoara, Bihor, Cluj, Mureș, Satu-Mare, Teleorman, Sibiu, Olt, Arad, de la Biblioteca Metropolitană din Bucureşti şi Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor din România. Li s-au alăturat colegi din Ungaria, de la bibliotecile din Békéscsaba și Pécs, într-un schimb de experienţă care nu poate fi decât bine-venit.
Ne gândim şi la performanţă Bibliotecii „Csorba Győző“, care în contextul Pécs – capitală europeană 2010, a reuşit să obţină un sediu nou şi modern, cu aspect futurist, în care biblioteca nu mai e o clădire cu iz de trecut, ci respira aer prezent şi, mai ales, de viitor. Deşi Aradul a pierdut în fata Timisoarei competiţia pentru Capitală Europeană 2021, modelul cultural al vecinilor de la Pécs chiar poate fi un model de inspiraţie şi de idei noi, inclusiv la nivel de biblioteci.
Cu ce probleme se confrunta bibliotecile publice? În primul rând cu scăderea numărului de cititori. Apoi, cu probleme administrative, de progres al tehnologiilor inclusiv în domeniul cărţii şi al accesului la ea. Cu probleme de personal, care e, în marea lui parte, prost plătit şi pendulează între statutul unui intelectual profesionist, îndrumător în educaţie, şi cel al unui bugetar de mâna a doua. Mai ales pentru tineri, a profesa ca bibliotecar nu e o atracţie, ci mai degrabă un exerciţiu de tip desuet.
Şi totuşi, bibliotecile româneşti au parcurs şi mai parcurg paşi grei spre modernizare: cataloagele online, administrarea împrumuturilor prin baze comune de date şi utilizatori, digitizarea de cărţi rare şi periodice vechi, extinderea serviciilor de bibliotecă prin cursuri de instruire specifice, evenimente şi parteneriate culturale şi inter-institutionale. Orice manager de bibliotecă şi aproape orice bibliotecar ştie că simplă oferta a cărţii de împrumut nu ajunge, ca să ţină pe linia de plutire o instituţie de cultură peste care au năvălit timpuri şi nevoi noi.
Apropo de nevoi: iată câteva opinii ale unor comentatori pe Hotnews.ro, secţiunea Smartwoman, la articolul publicat în luna august 2016, cu titlul „De ce există atât de multebiblioteci în Cehia”
Harald considera cartea tipărită drept „relicva” şi scrie: „Chiar dacă ne-am început educația cu cărți pe suport hârtie, vremea lor a trecut deja. Este plăcut să citești o carte și să nu-ți trebuiască tabletă sau telefon pentru asta, dar a devenit scump și nepractic“. Iasomia îi răspunde: „Pentru mine cartea electronică înseamnă aici, acum. Carte citită în agitaţie. Atâta timp cât am telefonul la mine (pe care am descărcat ceva cărţi), pot oricând într-un moment „mort” să continui să citesc cartea dorită. Nu e necesar să o „târâi” mereu după mine”. M.G. replică Iasomiei: „Dar în ritmul ăsta citeşti cărţi lejere, beletristica. Ceva mai dificil trebuie citit în linişte pentru a putea fi înţeles şi, în cele din urmă, savurat”.
Iasomia insistă: „Timp am avut în adolescenţă şi l-am acordat (chiar prea mult, zic acum), beletristicii. Dar acum nu mai am. Dacă e o carte prea dificilă şi trebuie citită în linişte, poate că nu e pentru mine, cea de acum. Nu mai ţin să citesc toate neînţelesurile”. Intervine Sascha: „Cred că pentru citit, dacă vrei, se găseşte câte o oră zilnic. Noi avem un obicei, deja bătut în cuie, ca înainte de culcare, să citim…toată familia şi ne prinde foarte bine, zic eu”.
Iar Bogdan adăugă: „Şi în Finlanda, şi probabil şi în celelalte ţări nordice, sunt multe biblioteci, cu mulţi cititori şi activităţi diverse. Poţi împrumuta cărţi, filme, discuri. Poţi face rezervări sau prelungiri de acasă, poţi returna la orice filială şi în general totul este bine organizat. Nu văd de ce cartea electronică (am Kindle şi îl folosesc) ar trebui să elimine bibliotecile. Sigur că în metrou e mai bun Kindle, dar seara prefer o carte clasică. Care carte, dacă e de la bibliotecă, nu e scumpă nici pentru mine (e gratis, adică impozitele pe care le plătesc se duc unde-mi place mie), nici pentru societate, fiindcă suntem mai mulţi care o împărţim“.
Sunt doar câteva păreri pe o temă „fierbinte“, care ţine de percepţia cărţii, a actului de lectură, a bibliotecii ca ofertant de cărţi pentru împrumut, cum o ştie majoritatea lumii. Însă biblioteca mai e şi un „refugiu“ pentru alienaţi, o armă secretă contra analfabetismului, un loc de joacă şi poveste pentru copii. Un astfel de loc, o Ludotecă, s-a inaugurat la Felnac, o comună de lângă Arad, vizitată de participanţii la simpozion. Tăierea panglicii au făcut-o directorul Bibliotecii judeţene „A.D. Xenopol, Florin Didilescu, şi iniţiatoarea proiectului, Marinela Mihailovici.
Într-o altă etapă a parcursului prin judeţ, bibliotecarii au participat la predarea ştafetei la Biblioteca orăşeneasca din Ineu, unde o tânără bibliotecara va lua locul celei vechi. E un semn bun, la Ineu nu se trag clopotele pentru bibliotecă. Şi nici în alte biblioteci din ţară, unde şefii şi angajaţii se implica activ, cu idei şi soluţii pentru viitor.
Articolul a apărut și în HotNews
Lasă un comentariu