La sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU) din Gyula, s-a desfășurat, în perioada 21 – 22 noiembrie 2015, cea de-a XXV-a ediție a Simpozionului Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, cea mai importantă manifestare anuală a acestui Institut, aflat sub conducerea directoarei Maria Berényi, care reunește cercetători, intelectuali și conducători ai unor instituții ale românilor din Ungaria, dar și profesori, cercetători, etnologi și alți oameni de cultură, veniți din diferite centre universitare din România (București, Cluj, Arad, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș etc.).
La lucrările Simpozionului au participat printre altii PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, reprezentanții corpului diplomatic român acreditat în Ungaria: Alexandru Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta și Monica Radu, secretar II, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula și Ioan Fodoreanu, consulul general al României la Szeged.
Ediția din acest an a fost o ediție jubiliară, a XXV-a și s-a putut desfășura prin sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii din Pretutindeni din București și al Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta.
Inițiat în urmă cu 25 de ani, în 22-23 noiembrie 1991, de un grup de intelectuali români din Ungaria (Maria Berényi, Ana Borbély, Lucia Borza, Mihaela Bucin, Elena Csobai, Eva Cozma Frătean, Ștefan Frătean, Marius Maghiaru, Emilia Martin, Gheorghe Petrușan și Gheorghe Santău), Simpozionul a pornit la drum cu dorința și cu ambiția de a reflecta prin munca celor implicați, istoria, cultura și viața comunității tradiționale românești din Ungaria, în toate aspectele ei, ce pot fi reconstituite și valorificate, după cum a precizat în deschiderea lucrărilor din acest an doamna Maria Berényi, deoarece menținerea etnică a unei comunități este posibilă numai prin cultură. Prima ediție s-a desfășurat într-una dintre sălile Liceului „Nicolae Bălcescu” din Giula, alte ediții au avut loc la Budapesta, la Chitighaz, iar de cele mai multe ori la sediul UCRU din Giula.
După două decenii și jumătate, Simpozionul și-a realizat o biografie, a sporit mereu în calitate, a beneficiat de sprijinul unor colegi și prieteni ai Institutului din România, dar și de sprijinul financiar necesar, care a făcut posibilă continuarea lui și îmbogățirea cu o adevărată bibliotecă, ce însumează 91 de volume, editate în cea mai mare parte în limba română. Publicațiile principale anuale ale Institutului sunt „Simpozion”, „Izvorul” și ”Lumina”, dar pe lângă acestea au mai văzut lumina tiparului și alte lucrări de referință despre istoria, personalitățile, tradițiile și obiceiurile românilor din Ungaria.
La ediția din acest an a Simpozionului au fost prezentate referate din partea unor cercetători din Ungaria (precum Maria Berényi „Activitatea filantropică a familiilor macedo-române Sina și Dumba”, Maria Gurzău Czeglédi „Continuitate și înnoire. Manuale noi (tradiționale și digitale) în învățământul românesc din Ungaria”, Ana Borbély „Mozaic românesc lingvistic din Ungaria (1991-2015)”, Gabriela Elekes „Aspecte ale receptării operei eminesciene în limba maghiară. Traduceri, traducători și ediții ale operei eminesciene în limba maghiară”, Stella Nikula „Credințe și superstiții – Fața, o enciclopedie a caracterului uman”, Emilia Martin „Tradiții în transformare”, Elena Csobai „Comunitatea românească din Săcal” și Grigore Poiendan „Viața lui Rafila Gurzău și Petru Santău”), dar și din România (Cornel Sigmirean „Despre înființarea unei Episcopii Ortodoxe a Românilor din Ungaria”, Gabriel Moisa „Bihoreanul Nicolae Coroiu în vâltoarea Primului Război Mondial”, Elena Rodica Colta „Femeile inițiate ca reglatoare a vieții satului românesc tradițional”, Andreea Buzaș „Spiritualitate și identitate la românii din Ungaria”, Maria Marin „Graiurile românești din Ungaria din perspectiva lingvisticii spațiale”, Daniela Răuțu „Asupra unor particularități lexicale comune graiurilor românești din Ungaria și Serbia”, Iulia Mărgărit „Din creația românilor din Ungaria. Basmul și eroii săi – o lume fantastică vorbitoare de grai”, Maria Tătar-Dan „Petru Maior – perioada reghineană”).
Tot în acest context, Tiberiu Bordaș, specialist în informatică, împreună cu Maria Berény, au prezentat pagina web (www.romanintezet.hu) întregită și înnoită a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, care a fost actualizată și s-a îmbogățit cu zeci de volume și mii de pagini virtuale, în format pdf, dintre lucrările publicate de Institut, care sunt accesibile acum tuturor doritorilor. Au fost prezentate, de asemenea, publicațiile Institutului apărute în 2015 („Simpozion – Comunicările celui de-al XXIV-lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria”, „Lumina 2015” și „Izvorul. Revistă de etnografie și folclor. Nr. 36”) și a fost vernisată o expoziție fotografică retrospectivă a tuturor Simpozioanelor, din 1991-2015.
Lucrările celei de-a XXV-a ediții a Simpozionului au fost încununate cu succes și împreună cu toate celelalte ediții anterioare, în opinia Mariei Berényi, „constituie o cărămidă solidă și stabilă la edificiul a ceea ce înseamnă cultura și identitatea românească din Ungaria”.
Lasă un comentariu