Asta pentru că cei ce aveau pe rol procese (în speță familia Mazare) sunt nițel plecați din țară, la plajă …
Păi, când statul a fost epurat de cei cinstiți, onești și profesioniști, prin reorganizări și para-reorganizări, transferuri, redistribuiri, restructurări (toate în numele eficientizării activității ce s-a dovedit a fi, în majoritatea situațiilor, amatorism și dezorganizare totală) și toate instituțiile au fost infestate (populate) cu nepoți, fii și fiice, curve și amante, ori s-au vândut posturile pe bani sau au fost numiți pe posturi prin trafic de influență (Atenție! Nu sunt excepții ci a devenit o regulă ocuparea posturilor publice în acest mod, iar concursurile au devenit niște farse penibile), cum să nu defileze infractorii și să nu plece sau să revină când vor din și în România? Au statul pe care și l-au creat și în care se simt precum peștii în apă, furând cât vor, protejați de un sistem special construit să le favorize furtul din bugetul public (prin comisionarea tuturor banilor alocași de la buget pentru orice gen de investiție sau altă cheltuială, fără răspundere legislativă), transferul banilor în locații exotice (fără să existe un control asupra sumelor transferate) și plecarea din țară oridecâte ori sistemul are „sincope” și nu poate fi controlat (corupt)! SRI-ul, prin promovarea unor frustrați și infatuați (pentru că n-au reușit nimic în viața civilă se „revanșează” în cea militară), precum Coldea, care au șantajat ani buni procurorii și judecătorii sau i-au manipulat în numele interesului național (ce ascundea în fapt interesul privat al găștii din care făceau parte) s-a autosuspendat temporar din sistemul justiției (discredintându-se prin încălcarea flagrantă a legii când și-au atribuit competențe inexistente, precum corupția și frauda fiscală și neglijând competențele legale) și a ajuns, dintr-o piesă de bază în mecanismul justiției, să nu mai conteze. Așa se întâmplă, de regulă, când exagerezi și încerci să acaparezi sau să manipulezi puterea. Pentru că, culmea, plecând din SRI, cei ce-au pus instituția pe „butuci”, au luat cu ei și „telecomanda” prin care „dirijau” sistemul (prin acoperiți), astfel că instituția a pierdut, se pare, controlul (!?). Pe de altă parte, profitând de „setea” de putere a SRI și de dorința acestora de a deține controlul fraudelor fiscale și a corupției (nu pentru a le elimina, ci pentru a le „impozita” sau exploata), clasa politică, la concurență, a politizat toată administrația publică, transformând-o într-o anexă a puterii politice, deprofesionalizând-o și decredibilizând-o moral, total. Și cum și în Poliție (prin desființarea DGIPI, pentru că nu se lăsa încălecată de SRI și decidenții politici, exact ca și Garda Financiară, din cadrul ANAF) Parchete și Justiție, „aripa neagră” a influenței politice (prin numiri în funcții cheie și controlul activității magistraților), imorală, de tip Mafia, se simte tot mai prezentă, ar fi absurd să spunem că nu avem un STAT MAFIOT, ci un stat de drept. Ar fi ca și cum am spune ca Diavolul este, în fapt, Isus și imoralitatea este moralitate. Din păcate vina aparține tuturor celor care fac parte din instituțiile statului și care au permis politizarea instituțiilor, lăsându-se mituiți cu funcții, în schimbul cărora au făcut servicii murdare (imorale) celor care i-au numit (n-ar exista corupători dacă n-ar exista coruptibili). Dacă n-ar fi existat imoralitate în instituțiile publice și dacă n-ar fi existat vanitatea imorală a parvenirii fără merit, n-am fi asistat astăzi la o astfel de disoluție (aproape totală) a autorității publice, devenită o cârpă în fața politicienilor, respectiv a Mafiei politice și lumii interlope. Procentul nulităților profesionale, din sistemul public, care au ocupat posturile prin corupție (trafic de influență, nepotism, mită, etc.) este atât de mare încât ar fi fost un miracol ca cei ce vor „să spele putina” pentru a scăpa de pușcărie să nu reușească. Cine să-i oprească? SRI-ul lui Coldea care n-a reușit să-l oprească pe Omar Hayssam sau Mohammad Munaf, când erau cautați pentru una din cele mai grave fapte posibile: terorism? Care n-a făcut nimic când mafia libiană scotea sute de milioane de euro din România, fraudate din buget ( colectarea TVA în numele statului) și alimenta conturile organizațiilor teroriste din Liban sau mafia cerealelor care jefuia bugetul de stat cu miliarde de lei si-i transfera în paradisuri fiscale? Poliția, care, în cele mai multe cazuri a devenit protectorul celor mai mari evazioniști, interlopi sau țepari? Parchetele care, prin cei numiți politic, dau NUP-uri halucinante în situații în care faptele sunt evidente și incontestabile sau judecători, cu nașul care i-a numit în funcție, „în suflet”, care dau control judiciar unora care au falimentat România sau au comis crime multiple? Păi, când toată floarea fraudei fiscale bugetare și a delapidatorilor este judecată în stare de libertate (sub control judiciar, dar fără interdicția părăsirii țării) și „cazată” la televiziuni, de unde înjură sistemul de justiție, fiind aplaudată de toată șleahta de funcționari numiți politic, iar când se apropie „sorocul” și nu mai pot „dribla” sistemul (din cauza puținilor rămași incoruptibili), o șterg fără ca nimeni să nu-i deranjeze, se mai pune problema că avem un alt tip de stat decât un STAT MAFIOT? Cum naiba și-a transferat familia Mazăre averea (banii) în Madagascar fără ca instituțiile statului să nu știe nimic? Sau au fost chiar complice? Pentru ce sunt plătiți, totuși, acești funcționari?
Lasă un comentariu