Sumbre perspective în Germania, pentru IMM-uri și mini-jobs. Peste un milion de locuri de muncă în pericol

În total, numărul angajaților din întreprinderile mijlocii ar putea scădea cu aproximativ 3,3 %, potrivit studiului KfW pentru IMM-uri. „În ciuda redresării în al treilea trimestru, prognozele pentru aceste afaceri, în 2020, sunt istoric de rele”, a precizat Koehler-Geib. În special sectorul serviciilor este pasibil de masive reduceri de locuri de muncă.

Anul trecut, cele aproximativ 3,8 milioane de companii mijlocii, care sunt considerate coloana vertebrală a economiei germane, au crescut vânzările și numărul de angajați. Potrivit KfW, numărul angajaților a atins un maxim de 32,3 milioane. Vânzările au crescut cu 3,5%, comparativ cu anul precedent. KfW consideră companiile cu o cifră de afaceri anuală de maximum 500 de milioane de euro, ca fiind companii mijlocii.

„După un deceniu în mare parte strălucit, pentru companiile mijlocii germane, șocul a venit în primăvara anului 2020”, se spune în analiză. Starea de spirit s-a mai îmbunătațit de atunci, dar tot a doua companie se așteaptă la un declin al vânzărilor, în acest an. În total, încasările s-ar putea prăbuși cu 545 miliarde de euro.

Posibilele reduceri de locuri de muncă sunt foarte mari, în special în rândul furnizorilor de servicii. În criza actuală, mai ales companiile care oferă așa-numitele „servicii intensive în cunoaștere”, inclusiv studii de piață, planifică să-și reducă numărul de angajați. Este vorba de fiecare a cincea companie din acest sector, comparativ cu 16%, în întregul sector al IMM-urilor.

Dacă previziunile din luna septembrie ale întreprinderilor mici și mijlocii se adeveresc, până la 1.500.000 de locuri de muncă ar putea fi pierdute în întregul sector de producție, în exercițiul financiar 2020, aproape 750.000 fiind în sectorul serviciilor. Alte 125.000 de locuri de muncă amenințate, sunt din comerț. Comparativ, o reducere cu aproximativ 28.000 de angajați din industria construcțiilor pare moderată.

Pandemia își va lasa amprenta pe termen lung

Potrivit KfW, pierderile din vânzări afectează lichiditatea companiilor. Totuși, în general, întreprinderile mijlocii au un nivel ridicat de rezistență financiară, a spus Köhler-Geib. „Companiile au acumulat un nivel ridicat de capitaluri proprii, în ultimii ani, de care beneficiază acum.”

„În ciuda poziției de plecare confortabile, a majorității companiilor mijlocii, criza economică declanșată de pandemia de coronavirus își va lăsa amprenta”, a spus economistul-șef. Numărul de infecții în creștere, în prezent, cauzează o suplimentară incertitudine. Acest lucru ar trebui contracarat prin măsuri specifice de politică economică.

Conform sondajului inițiat de KfW, majoritatea companiilor nu se așteaptă la o revenire rapidă și puternică. Puțin peste 46% dintre IMM-urile chestionate anticipează că vânzările vor rămâne aceleași, în anii 2020-2022. Fiecare a patra companie mijlocie (26%) preconizează că veniturile vor fi sub nivelul anului 2019. Doar 27 % se așteaptă la o creștere.

Mini-joburile sub asediu

Acum 15 ani, crearea unuia dintre „cele mai bune sectoare cu salarii mici” din Europa era mândria Partidului Social-Democrat (SPD), sub cancelarul Gerhard Schröder. Cu așa-numitele „mini-jobs”, Germania ar fi trebuit trebuia să contracareze o parte din criza economică. Însă situația actuală demonstrează și slăbiciunile acestei formule de muncă.

Când „super-ministrul” din epoca lui Gerhard Schröder a murit la finele lunii septembrie, la vârsta de 80 de ani, cancelarul Angela Merkel și alți reprezentanți ai guvernului l-au onorat pe Wolfgang Clement, pentru munca sa de ministru al Economiei. El „a făcut țării noastre un serviciu mare și de durată” și „a adus o mare contribuție la reconcilierea unei schimbări structurale economice necesare, cu nevoile oamenilor muncii”, a spus Merkel.

Clement a jucat un mare rol în implementarea așa-numitei „Agende 2010” și a reformelor Hartz, care trebuiau să schimbe în mod fundamental fața sistemului social german. În loc de locuri de muncă bine securizate, a fost creat un imens sector cu salarii mici, care a permis companiilor să angajeze forță de muncă ieftină, fără a fi nevoie să plătească contribuții mari, la securitatea socială. Angajații pe o bază de impozitare de 450 de euro își economisesc deducerile, dar nu au dreptul la ajutor, în caz de șomaj.

Cât de vulnerabil este acest sistem la crize, a fost demonstrat de Lockdown-ul impus de stat în primăvară, când guvernul federal a închis economia aproape complet, din cauza crizei provocate de pandemia Covid-19.

Numai în industria hotelieră, 325.900 de mini-locuri de muncă s-au pierdut, până la sfârșitul lunii iunie, ceea ce reprezinta o scădere de aproape 36 %, comparativ cu anul precedent. La nivel național, în total s-au pierdut 837.004 mini-joburi în această perioadă, ceea ce reprezintă tot al optulea loc de muncă din acest sector.

Acești angajați nu apar în statisticile privind șomajul și nu primesc nicio indemnizație de șomaj. Pentru a-și putea menține mijloacele de trai, în majoritatea cazurilor nu au altă opțiune, decât să solicite ajutor social, așa-numitul Hartz IV.

Sabine Zimmermann, membră a Bundestagului din partea partidului Stângii (Die Linke), este de părere că mini-joburile „trebuie transformate în locuri de muncă supuse contribuțiilor la securitatea socială” și că guvernul federal ar trebui să ia masuri in acest sens, cât mai curând posibil.

Se mai atenționează că îngrijorările legate de lipsa banilor, frigiderul gol, înghesuiala in locuințe, ca și lipsa contactelor sociale sunt un catalizator al conflictelor și problemelor psihologice, în vremea pandemiei.

În plus față de consecințele directe asupra sănătății și cele economice, trebuie deci să ne așteptăm ca lockdown-urile repetate să aibă efecte sociale mai de durată, asupra societății în ansamblul ei.