Tehnologie capabilă să instige la proteste în rândul taximetriștilor

Aplicaţia Uber, lansată în 2009 peste Ocean, va fi funcţională şi în ţara noastră. Orice şofer va putea să devină taximetrist, să răspundă online comenzilor, iar contravaloarea călătoriei îi va fi automat achitată de pe cardul pasagerului.
Compania americană Uber, care a ajuns cel mai în vogă start-up de tehnologie de pe planetă, dar şi una dintre cele mai controversate afaceri, intră şi pe piaţa românească. Firma de peste Ocean pune la dispoziţie o aplicaţie pentru smartphone care permite oricărui şofer să transporte persoane şi să fie plătit online pentru asta.
Aplicaţia Uber a fost lansată în anul 2009 de antreprenorii americani Garrett Camp si Travis Kalanick şi a ajuns să fie prezentă în 45 de ţări din America, Europa de Vest şi Asia. Ea este deja funcţională şi în Praga, iar compania Uber caută oameni pentru reprezentanţele din Ungaria, Slovacia şi România. Pentru „filiala“ românească, americanii de la Uber sunt în căutarea unui director general, a unui director de marketing şi a unuia pentru operaţiuni şi logistică.
Oricine are un smartphone poate utiliza aplicaţia Uber pentru a călători. Software-ul pune automat clientul înscris în program în legătură cu cel mai apropiat şofer recrutat de companie.
La destinaţie, pasagerul nu achită fizic nimic. Tariful este calculat de program în funcţie de distanţă, viteză şi condiţiile de trafic. Serviciile nu se plătesc fizic, contravaloarea călătoriei este reţinută în mod automat de pe cardul clientului prin intermediul contului de client. Şoferii îşi primesc banii într-un depozit şi au dreptul la o anumită cotă din nota de plată, rstul rămânând companiei. Şoferii înscrişi în aplicaţie pot munci când vor şi cât vor. Proteste în mai multe state În Statele Unite ale Americii şi în câteva oraşe europene, taximetriştii au protestat, iar aplicaţia Uber a fost interzisă în câteva locuri, cum ar fi Vancouver. Uber a ajuns să ducă la proteste pe scara largă, la blocarea oraşelor şi la interveneţia autorităţilor care s-au văzut nevoite să modifice legislaţia în domeniu. Protestele nu au făcut nimic altceva decât să crească şi mai mult popularitatea aplicaţiei.
Taximetriştii profesionişti susţin că aplicaţia generează concurenţă neloială, întrucât şoferii Uber nu sunt obligaţi să se conformeze legilor de profil, nu trebuie să plătească taxe specifice taximetriei şi nici nu li se cere vreo licenţă.
Ţinta fondatorilor Uber, a căror companie este evaluată la 18 miliarde de dolari, este de a ajunge în toate oraşele cu peste 100.000 de locuitori. În Londra sunt peste 7.000 de şoferi Uber, iar ţinta este de a se ajunge la peste 40.000 în următoarele luni.
„Cât despre asociație, este anticoncurenţială, dar nu ne temem!” , a declarat Mihai Ghişă, preşedintele Asociaţiei a Transportatorilor în Regim de Taxi şi Închiriere (APTTI). El susține că o astfel de iniţiativă a mai existat pe piaţa locală, însă ea nu a avut succes pentru că românii, cu excepţia tinerilor, nu-s foarte familiari cu tehnologia. „Noi ne luptăm în momentul de faţă să-i învăţăm pe şoferii de taxi să folosească aplicaţia pentru comenzi, îi fi greu să intre pe piaţa unei astfel de companii. Pentru a avea impact în piaţă, va trebui să investească masiv în publicitate“, spune Ghişă, care nu se teme de concurenţă. Totuşi, preşedintele Asociaţiei spune că o astfel de concurenţă este neloială, întrucât firmele clasice de taximetrie plătesc statului taxe specifice şi au nevoie de autorizaţii, pe când, o astfel de aplicaţie nu ar impune nicio regulă. Având în vedere că firmele de taximetrie au făcut investiţii ţinând cont de legislaţia actuală şi de condiţiile actuale de piaţă, spune Ghişă, s-ar putea ajunge la proteste.