Duminică, 4 octombrie 2026, Căminul Cultural din Sânmartin a găzduit un eveniment de o profundă încărcătură emoțională și culturală: Șezătoarea Maramureșeană. Organizat într-un cadru festiv de Primăria Comunei Macea și Căminul Cultural, evenimentul a transformat localitatea Sânmartin (supranumită afectuos „puiuțul mai mic” al comunei Macea) într-un veritabil nucleu al folclorului autentic, aducând laolaltă tineri, bătrâni și oficialități deopotrivă.
Evenimentul a fost moderat de realizatoarea TV Arad, Nicoleta Pavel. Aceasta a deschis sărbătoarea mărturisind nostalgia legată de maramureșenii care veneau în trecut la muncile agricole în zona Macea și care, în timp, au ales să își întemeieze familii aici, creând o comunitate mixtă, unită și armonioasă.
Atmosfera muzicală a fost asigurată de Andrei Borugă și orchestra sa, tineri pasionați și talentați care duc tradiția folclorului măcean la un nivel înalt.
O inițiativă pentru un „Tezaur Uman Viu”
Sufletul întregii șezători a fost Ioana Șimon Vlad, o maramureșeancă stabilită în această zonă din anul 2005. Aceasta a adus cu ea din Maramureșul natal un impresionant bagaj de zestre: covoare, ștergare, costume și obiecte de artă populară lucrate manual alături de mama și sora ei, dar mai ales a adus inima ei iubitoare de tradițe.
Punctul culminant pe plan simbolic al serii l-a reprezentat anunțul făcut de scriitorul local Baci Ghiuri a lu’ Hămfău (pe numele său de scriitor Ioan Alexandru Ardelean). Acesta a dezvăluit că evenimentul a marcat lansarea oficială a unei campanii de strângere de semnături în comunitate pentru ca Ioana Șimon Vlad să fie propusă oficial Ministerului Culturii pentru obținerea titlului de „Tezaur Uman Viu”, o recunoaștere rară a meșteșugului și patrimoniului pe care aceasta le conservă cu atâta sclipire.
În cadrul serii, Ioana Șimon Vlad și Nicoleta Pavel au pus în scenă o demonstrație practică a prelucrării tradiționale a textilelor, explicând fiecare etapă istorică: de la snopul de cânepă, trecând prin melițat (mărunțirea tulpinii), pieptănatul cu hecela, strângerea pe caier și torsul cu fusul, până la pregătirea firului pentru războiul de țesut.
Baci Ghiuri a lu’ Hămfău a citit un fragment dintr-un subcapitol dedicat șezătorilor din viitoarea sa carte, „Macea și Sânmartin – sub vremuri și imperii”. Fragmentul a descris istoria locală, amintind cum șezătoarea funcționa în vechime ca o adevărată instituție de transmitere a memoriei colective în nopțile reci de iarnă. Scriitorul a evocat, de asemenea, trecutul multicultural al zonei – amintind de colonizarea șvabilor din 1724 sub baronul Haruckern și împletirea tradițiilor germane cu cele românești.
Șezătoarea s-a bucurat de prezențe de marcă din sfera publică și culturală:
Deputatul Geanina Pistru și-a exprimat mândria de a reprezenta județul Arad în Parlamentul României. Aceasta a subliniat importanța transmiterii acestor povești către noile generații și a oferit asistență legislativă pentru sprijinirea demersului cultural legat de Tezaurul Uman Viu.
Viceprimarul Andrei Joandrea, catalogat drept cel mai tânăr și harnic viceprimar din județ, a salutat comunitatea și a punctat că evenimentul nu doar păstrează obiceiuri, ci salvează însăși identitatea românească.
Eu, Bogdan Florian Ardelean, directorul Căminului Cultural Macea, am fost felicitat public de autorități pentru managementul cultural excepțional și pentru revigorarea spectaculoasă a evenimentelor din comună, voi continua în același mod și pe viitor.
La eveniment a mai fost salutată prezența consilierului județean Ucu Dima (organizator al Rustic Festival), a părintelui Milovan Alexandru Laurențiu(părintele paroh din Sânmartin), precum și a tinerei olimpice Mara Oprea(decorată de Consiliul Județean Arad cu Distincţia „Bene Merenti”), care reprezintă cu succes Aradul la Jocurile Speciale Olimpice.
Spectacolul artistic a reunit interpreți de seamă care au ridicat sala în picioare. Renumita interpretă Maria Popovici Martiniuc, deși puternic răcită, a făcut un efort remarcabil pentru a fi alături de Ioana Șimon Vlad. Ea a interpretat melodii maramureșene și strigături de șezătoare autentice, acompaniată de sunetul ceterii mânuite de Vasile Popuț.
Marinela Raț a adus și ea un omagiu Maramureșului, interpretând piese celebre precum „Cât îi Maramureșul”. Artista a primit felicitări și pentru preluarea impresionantei colecții etnografice a regretatei Maria Aiftincăi din județul Arad. O altă interpretă apreciată a serii a fost tânăra Alina, absolventă a facultăților de litere și muzică, ce a încântat asistența cu melodii tradiționale pline de dor. Alături de Ioana Șimon Vlad n-au lipsit nici prietenele și colegele de la „Șezătoarea Zimandcuz” și „Gospodăria în armonie”, menționez că Ioana activează la aceste entități culturale.
Momentele de dans au fost asigurate de Ansamblul „Edera” din Macea, ai cărui tineri dansatori au îmbrăcat, special pentru această ocazie, straie populare maramureșene. Coordonat cu pasiune de Olimpia (care a moștenit dragostea de joc de la mama Dodă), ansamblul a pus în scenă un joc maramureșean intens și plin de energie, provocând la final întregul public să se prindă în joc.
Șezătoarea s-a prelungit în acordurile orchestrei conduse de Andrei Borugă, iar participanții s-au putut îndulci cu merindele aduse de gospodine, printre care plăcintele calde și sarmalele tradiționale. Evenimentul de la Sânmartin – dotat cu una dintre cele mai cochete și frumoase săli de cămin cultural din județ – a demonstrat că atunci când comunitatea își prețuiește oamenii valoroși, tradiția nu devine istorie, ci rămâne o poveste vie.
Bogdan Florian Ardelean
Lasă un comentariu