ULAL dă de pământ cu administraţia Falcă: Ne cade tencuiala în cap în timp ce ne odihnim pe bănci moderne şi scumpe

Uniunea Locală a Asociaţiilor Locative (ULAL) Arad atrage atenţia asupra unei noi actualizări a Legii 153/2011 privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural ambientale a clădirilor, actualizare prin care se stabileşte şi cota de participare a deţinătorilor de clădiri la cheltuielile de intervenţie asupra acestora.

Conform conducerii ULAL, este vorba despre clădirile monument istoric, clădirile amplasate în ansambluri şi situri clasate că monument istoric, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, clădirile protejate datorită valorii lor culturale prin Planuri Urbanistice Generale, clădirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localităţilor.

„Lucrările de intervenţie asupra clădirilor se pot realiza doar cu hotărâri ale consiliilor locale şi judeţene prin programe care cuprind organizarea, monitorizarea şi controlul realizării măsurilor de reabilitare structural arhitecturală a anvelopei clădirilor inclusiv fundamentarea alocaţiilor de la bugetul local şi modalităţi de recuperare a cheltuielolor de la deţinătorii clădirilor. Foarte important pentru asociaţiile de proprietari este faptul că intervenţiile asupra clădirilor menţionate mai sus se vor realiza prin cofinanţare iar cheltuielile se vor suporta în procent de 50% din fondul de reparaţii al asociaţiei, iar cealaltă jumătate va fi suportată din bugetul local în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie. Precizăm că aceasta cofinanţare se face doar în cazul clădirilor monument istoric, zone de protecţie a monumentelor istorice, clădiri protejate datorită valorii lor culturale prin PUB, clădirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localităţilor”, a declarat Dorina Lupşe, preşedintele ULAL Arad.

Aceasta consideră că „legi avem, programe avem, documentaţii avem însă voinţa de realizare nu prea avem”, cu trimitere evidentă la autorităţile locale.

„Ne ocupăm de documentaţii, analizăm, clasificăm, discutăm iar nivelul de degradare al clădirilor este tot mai crescut: Riscăm să ne cadă tencuiala acestora în timp ce ne odihnim pe bănci moderne şi scumpe (n.r. – aluzie la băncile cu preţ de Logan, de pe strada Meţianu). Facem regenerare urbană iar clădirile sunt tot mai sumbre şi nesigure. Clădirile nou apărute, după spusele proprietarilor, nu sunt la nivelul de calitate şi siguranţă raportat la preţul pe care l-au achitat. Ar trebui să ne uităm mai mult către oraşele învecinate Municipiului Arad şi chiar să împrumutăm modelul Oradea, care într-un an a reabilitat termic un număr de blocuri egal cu cel făcut în Arad în zece ani. Cu toate că Aradul a fost primul oraş care a depus dosare de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe cu fonduri europene. Nereuşita este pusă pe seama bugetului deşi în ultimii ani Primăria Arad a avut şi s-a lăudat cu excedent bugetar. Ceea ce ne întăreşte convingerea că, de fapt, nu se doreşte realizarea planurilor. Aşa că, până la realizarea efectivă a intervenţiilor asupra clădirilor, ne vom mulţumi cu o birocraţie tot mai încărcată şi absolut necorespunzătoare erei în care trăim”, a precizat Dorina Lupşe.