Vânătoare la Bata si vânătoare de vise pe pereții de la Muzeu

Vânătoare la Bata si vânătoare de vise pe pereții de la Muzeu

Douăzeci de grupe de vânători din Bucureşti şi din ţară s-au luat la întrecere duminică, în comuna arădeană Bata. Comuna a găzduit a opta ediţie  a „Festivalului Vânătorilor“, care a avut loc în 20 septembrie. Cu nici o luna în urmă, tot la Bata pictau şi desenau tineri artişti plastici, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Taberei internaţionale de caligrafie şi ilustraţie de carte, intitulate „Vânătoare de vise”. Fresca rămasă pe un perete de casă şi lucrările acestora prefigurau tematică predilectă a locului, însă fără împuşcături şi sânge, ci doar ca motiv literar. Coincidenţă sau nu?

Proiectul a fost coordonat de artistul plastic Florin Florea, de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj – Napoca şi s-a desfăşurat pe perioada 20 – 28 august 2015. Lucrările aparţin tinerilor Emmanuelle Lescouet, Cecile Haentjens, Elise Kasztelan, Lauranne Delavier, Hector Bouhier (Franţa), Patricia Batki, Ramon Român, Andrei Boeru (România).

Tema lucrărilor caligrafice şi ilustrative a fost vânătoarea ca motiv literar adesea folosit în literatură europeană. Participanţii au ilustrat operele scriitorilor Mihai Eminescu, Francesco Petrarca, Nicolae Labiş, Ştefan Augustin Doinaş, Herman Melville şi Vladimir Vîsoţki. În tabără, pe peretele unei clădiri s-a creat şi o frescă, o lucrare colectivă pe tema vânătorii, cu trimitere la legenda lui Actaeon, din „Metamofozele” lui Ovidiu.

Între 14-27 septembrie, expoziţia ce reuneşte aceste lucrări poate fi vizitată la Secţia de Artă a Complexului Muzeal Arad. Despre noutatea proiectului de anul acesta, compatibilitatea sa cu filosofia ecologistă şi „verde”, ca şi despre şansele continuării sale in viitor, am stat de vorbă cu Florin Didilescu, directorul Bibliotecii Judeţene Arad, care se implică an de an, în promovarea acestui proiect.

Dani Rockhoff: Care este noutatea proiectului de anul acesta?

Florin Didilescu: Noutatea este tenacitatea. Un crez şi mesajul generaţiei din care fac parte. Noi, care mai credem încă în cartea clasică, în scrisul cu mâna şi care mai avem fiori în faţă unui scris frumos, a unei peniţe şi a unui toc. În termeni concreţi, noutatea este că opera colectivă a fost o provocare, atât pentru gazde, care au riscat peretele unei case, cât şi pentru cei opt tineri artişti care trebuiau să realizeze ceva, dincolo de onorabil şi de durabil. Cred că ambele criterii au fost îndeplinite şi că, încetul cu încetul, conturul Bata, respectiv pensiunea Bade Ioane, se va înscrie între punctele de atracţie şi locuri obligatorii de vizitat în viitor.

Dani Rockhoff: Tematică principală a expoziţiei este vânătoarea. Nu credeţi că verzii şi ecologiştii au ceva de spus impotriva unei astfel de idei?
Florin Didilescu: Anul acesta a fost vânătoarea, anul trecut a fost copacul, mai demult „Visul unei nopţi de vară” de Shakespeare. Îi invit pe verzi şi pe ecologişti să vadă întâi opera de artă. Şi vor vedea că, acolo, opera de artă nu promovează vânarea sălbatică a animalelor. Dimpotrivă, e un desen cu lirism care nu are culoare şi, cu atât mai puţin, culoare politică. Faptul că, la Bata, am propus  tema vanătorii, e firească. La Bata se organizează, de ani buni, un festival de vânătoare, şi internaţional. Însuşi primarul este responsabil şi organizator de vânătoare pe teritoriul respectiv, e un împătimit. Aşa că tema pe care am propus-o n-a fost întâmplătoare. Tema este special aleasă, pentru că are un susţinător şi un reprezentant local. Fresca noastră va spori atracţia vânătorilor, care vor fi acolo o dată pe an. Chiar acum, duminică, este Festivalul vânătorii de la Bata şi sunt absolut convins că fresca noastră va fi un punct de atracţie şi un subiect de discuţie, dincolo de orgoliul personal al proprietarului.

Dani Rockhoff:  Este tabăra de creaţie de la Bata un proiect care merită continuat?
Florin Didilescu: Da, el a ajuns la a VII-a ediţie. Vreau să cred că şi cine îmi va succede va prelua din această experienţă, din ce am făcut până în momentul pensionarii. Bata poate fi un proiect bun, care poate fi continuat şi am informaţii că el particularizează Biblioteca Judeţeană, în peisajul bibliotecilor la nivel naţional. Nu sunt multe biblioteci din ţară, care organizează tabere de ilustraţie de carte şi caligrafie. Dacă noi am găsit această particularitate, această nişă, eu cred că ea trebuie exploatată, pentru că ea ne va da vizibilitate.

Loading...

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.