Creștinii sărbătoresc astăzi Înălţarea Sfintei Cruci. Ce NU AI VOIE SĂ FACI în această zi!

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche dintre sărbătorile creştine. Ziua de 14 septembrie aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, fiind considerată şi data care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post. Credincioşii nu au voie să consume alimente de origine animală în această zi.

Fiind un moment de pocăinţă, în această zi mare se ţine de preferat post negru. Se spune că cel ce se roagă şi ţine post negru se vindecă de boli.

În această zi nu este bine să mănânci usturoi, nuci, prune și pește.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişuri, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Nu ai voie să lucrezi pentru a nu atrage primejdiile.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Legenda spune că mama împăratului Constantin, Elena, a găsit crucea la Ierusalim şi a împărţit bucăţi din acel lemn sfânt liderilor religioşi din Ierusalim, Roma şi Constantinopol.

Multe biserici susţin că posedă relicve din aşa-zisa „cruce adevărată”, însă autenticitatea acelor obiecte nu este recunoscută de cercetători.

Foto: comuniuneortodoxa.ro